Străinii au pompat 4 mld. euro în trei luni în investiţii financiare în România atraşi de randamentele mari

Investiţiile de portofoliu ale străinilor au depăşit patru miliarde de euro euro în perioada noiembrie 2012 - ianuarie 2013, doar în prima lună a anului volumul plasamentelor atingând un maxim de două miliarde de euro.

În aceeaşi perioadă şi băncile au câştigat suma de 350 mil. euro în depozite pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi.

Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut în ianuarie pentru a treia lună consecutiv şi au ajuns la 7,94 mld.  euro. Maximul a fost atins în august 2011, când plasamentele străinilor ajungeau la 8,64 mld. euro.

Acest tip de depozite devenise încă dinaintea crizei o modalitate prin care băncile străine îşi susţineau financiar filialele locale, depozitele cu scadenţa de peste doi ani fiind scutite de rezerva minimă obligatorie la care sunt supuse în general pasivele bancare. O parte din aceste depozite au avut clauze care împiedică solicitări de rambursare anticipată din partea băncilor-mamă.

Rămâne însă de văzut cât de volatile vor fi noile fluxuri de capital străin şi cât de vulnerabilă a devenit România la eventualele retrageri ale străinilor cauzate de reapariţia unor tensiuni externe sau a unor episoade de instabilitate internă. Criza bancară cipriotă cu decizia fără precedent de penalizare a deponenţilor poate provoca un nou val de stres pe pieţe.

„Investiţiile de portofoliu au înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie şi au ajuns la 2 mld. euro. Şi valoarea cumulată a obligaţiunilor în lei emise pe piaţa primară în ianuarie a fost de aproximativ 2 mld. euro. Deşi este foarte puţin probabil că investitorii străini au cumpărat toate obligaţiunile de pe piaţa primară, dimensiunea intrărilor de portofoliu este destul de substanţială“, a  comentat Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.

Cererea pentru titlurile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ spre finalul anului trecut, investitorii fiind atraşi de randamentul ridicat al activelor denominate în lei, plasat peste ţările din regiune. Totodată, aşteptările de menţinere a stabilităţii politice şi conti­nuarea ajustării deficitului bugetar au im­pulsionat plasamentele străinilor. Iar apetitul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan din ianuarie 2013 privind includerea obligaţiunilor României într-un indice internaţional foarte urmărit, un anunţ similar venind şi de la Barclays, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.

Amploarea investiţiilor străine în titluri de stat în lei pe parcursul ultimelor trei luni a fost fără precedent. Dacă în noiembrie 2012 deţinerile nerezidenţilor de-abia mai reprezentau circa 5,5% din total, în februarie au sărit până la un vârf istoric de peste 20%. În România nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la ponderi de 17-18% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre s-au „evaporat“ din cauza crizei politice suprapuse peste tensiuni din zona euro.

În vara anului trecut, odată cu apariţia crizei politice, investitorii străini de portofoliu şi-au redus puternic expunerile pe titluri de stat în lei, ponderea acestora coborând spre 5%. Iar ieşirile de capital au pus imediat presiune asupra leului.

Chiar guvernatorul BNR avertiza în vara lui 2012 că nerezidenţii au vândut titluri de stat cu o valoare de câteva miliarde de lei, pe fondul tensiunilor de pe pieţele internaţionale şi al crizei politice interne, iar creşterea ofertei de lei de pe piaţă a dus inevitabil la creşterea cererii de valută, generând o presiune uriaşă pe moneda naţională, cursul urcând până la 4,65 lei/euro.

Situaţia s-a schimbat radical spre finalul anului 2012. Îmbunătăţirea percepţiei străinilor faţă de activele denominate în lei şi faţă de leu se bazează în principal pe aşteptările de menţinere a stabilităţii politice şi pe per­formanţa legată de procesul de ajustare a deficitului bugetar sub 3% din PIB. Deşi România nu s-a schimbat semnificativ în ultimele luni şi economia nu dă semne vizibile de revenire, percepţia de stabilitate politică şi conjunctura externă favorabilă au făcut ca prima de risc de ţară reflectată de CDS (preţul asigurării contra riscului de default) să scadă chiar sub pragul de 200 de puncte de bază (2%), iar nerezidenţii au început să se grăbească să ia din nou poziţii pe piaţa locală.

În perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013 şi băncile au câştigat suma de 350 mil. euro în depozite pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. În mod tradiţional, astfel sunt clasificate depozitele deschise de bănci străine în filialele locale pentru a le asigura necesarul de finanţare stabilă în valută, iar creşterea acestor sume indică tendinţa de creştere a expunerilor pe piaţa locală. Faţă de valoarea de la sfârşitul anului trecut, depozitele băncilor străine în filiale locale s-au majorat cu 130 mil. euro.

De la începutul lunii martie titlurile româneşti au fost incluse într-un indice JP Morgan, ceea ce creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor străini, dar creează şi anumite vulnerabilităţi. Odată cu includerea în acest indice am putea să vedem intrări mai mari de capitaluri de portofoliu, aprecierea leului şi costuri de finanţare mai mici, dar România devine mai expusă la fluctuaţiile sentimentelor investi­torilor pe piaţa internaţională.

Piaţa financiară locală, care este mult mai „subţire“ decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă cu duritate mişcări de retragere a capitalului străin. Iar astfel de mişcări sunt cu atât mai periculoase cu cât nu există intrări care să le echilibreze, investiţiile străine directe aflându-se la minime istorice, iar intrările de fonduri europene - mult sub aşteptări.

Ministerul Finanţelor a rămas în ultimii ani captiv în relaţia cu băncile locale care concentrează circa 70% din stocul de titluri de stat în lei, ceea ce poate crea situaţii delicate pentru stat atunci când apar presiuni la nivelul dobânzilor şi o relaţie de vulnerabilitate în raport cu politica monetară şi valutară a BNR.

Cum au reacţionat leul şi randamentele la creşterea interesului străinilor

Creşterea cererii pentru titluri în lei s-a corelat cu o mişcare de apreciere a monedei naţionale. Şi randamentele plătite de Mi­nisterul Finanţelor la titlurile de stat au scăzut la începutul anului la minime record pe fondul cererii ridicate din partea investitorilor străini.

Leul a revenit pe radarele investitorilor odată cu refacerea interesului străinilor faţă de titlurile de stat româneşti pe fondul abundenţei de lichiditate de pe piaţa internaţională, graţie creşterii apetitului faţă de expuneri mai riscante faţă de ţări emergente, inclusiv faţă de România.

După ce în a doua jumătate a anului 2012 leul ajunsese una dintre monedele cu cea mai slabă performanţă faţă de euro, depreciindu-se săptămâni la rând, după alegerile din decem­brie moneda naţională a înregistrat episoade de apreciere, cursul testând în ianuarie niveluri minime, în jurul a 4,32 lei/euro.

Aprecierea monedei naţionale a fost stimulată de intrările de capitaluri de natură volatilă, respectiv de investiţiile de portofoliu.

O serie de analişti au spus că o asemenea evoluţie a cursului, generată de intrări volatile de fluxuri de capital, nu este sustenabilă şi nici sănătoasă, fiind conjuncturală.

Atunci când intrările de capital volatile se accentuează, banca centrală trebuie să gestioneze intrările fără să genereze volatilitate pe curs şi dobânzi. BNR a recunoscut că este un jucător activ pe piaţa valutară, dar spune că nu ţinteşte un anumit nivel de curs, ci doar caută să evite volatilitatea excesivă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels