FMI, "sperietoarea" guvernelor care s-au succedat in Romania dupa 1990, si-ar putea inchide biroul de la Bucuresti, in cadrul procesului de restructurare prin care institutia financiara internationala incearca sa-si restranga cheltuielile.
Surse din mediul financiar afirma ca Fondul va pastra birourile din Republica Moldova si Macedonia, unde inca sunt in derulare programe de tip stand-by, in timp ce evolutia economica a celorlalte tari din Europa Centrala si de Est urmeaza sa fie supravegheata prin biroul de la Varsovia. Oficialii FMI au refuzat sa comenteze.
FMI a ramas principalul critic al politicilor economice ale autoritatilor de la Bucuresti, insa in ultimii ani recomandarile sale au fost din ce in ce mai putin luate in considerare.
Mai ales pe masura ce Romania s-a apropiat de momentul intrarii in UE, Guvernul a considerat ca nu mai are nevoie de FMI. Plecarea Fondului de la Bucuresti ar putea marca incheierea tranzitiei in Romania, dupa 18 ani de la caderea comunismului.
Din 1991 si pana la inceputul lui 2006, biroul Fondului a functionat in sediul central al Bancii Nationale, in palatul vechi, insa in urma unui incendiu a fost mutat. BNR a sprijinit si sprijina activitatea FMI in Romania, mai ales ca de cele mai multe ori analizele critice ale expertilor de la Washington in privinta politicilor fiscale si salariale i-au sustinut propria pozitie in raport cu Ministerul Finantelor si Guvernul.
In conditiile in care din ce in ce mai multe tari in dezvoltare nu mai au nevoie de finantari de la FMI, in ultimii ani veniturile institutiei au scazut dramatic. In contextul procesului de restrangere a cheltuielilor Fondului, BNR ar putea propune revenirea biroului de la Bucuresti in sediul sau central, dupa ce se va incheia renovarea palatului vechi. Echipa biroului de la FMI, care monitorizeaza si Bulgaria, este formata doar din cinci persoane, chiria fiind principala cheltuiala.
Fondul a avut un rol important in restructurarea economiei dupa 1990, presand constant guvernele sa faca reforme structurale prin angajarea unor pachete intregi de preconditii si conditii care mergeau de la privatizari pana la concedieri la companiile de stat, reduceri ale arieratelor si ale cheltuielilor publice. Romania a semnat zece acorduri stand-by cu FMI incepand din 1972, cu finantarile aferente, insa acestea au putut fi trase doar partial din cauza neindeplinirii conditiilor stabilite. Mai multe acorduri de dupa 1990 au esuat fara a putea fi duse la capat. Ultimul, de tip preventiv, a fost angajat in iulie 2004 pe finalul mandatului guvernului Nastase si abandonat de primul guvern Tariceanu in 2005.
Dupa intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, FMI s-a limitat la o activitate de monitorizare a cadrului macroeconomic din cele doua tari, facand doar recomandari si sugestii de politica economica. In fiecare an, o misiune a Fondului viziteaza Bucurestiul pentru o evaluare a situatiei economice conform Articolului IV din statutul institutiei al carei membru este si Romania. Concluziile evaluarii sunt discutate in boardul de la Washington. Analizele Fondului constituie repere importante pentru pietele financiare si investitorii de talie mare. Retetele de reforma economica de la FMI nu au dat rezultate in toate tarile, in unele antrenand crize puternice. Chiar si Romania a fost impinsa la limita unei crize financiare la sfarsitul anilor '90, cand Fondul lansase teoria "impartirii poverii" prin care forta statele cu care avea incheiate programe stand-by sa recurga si la imprumuturi de la creditori privati.
Romania a inceput relatiile cu FMI in 1972 si a incheiat zece acorduri stand-by, dintre care sapte dupa 1990
Din cauza neindeplinirii conditiilor la care se angajau Guvernele, Romania a tras doar ceva mai mult de jumatate din sumele aprobate initial, adica aproape 750 mil. dolari
Dupa 2005, Guvernul a renuntat la acordurile cu FMI, institutia intrnationala limitandu-se la activitati de monitorizare a economiei si la formularea de recomandari, dupa modelul practicat si cu tarile membre dezvoltate
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
