Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi unul dintre cei mai cunoscuţi economişti, spune că economia României este sub incidenţa situaţiei foarte complicate din zona euro, şi de aceea trebuie evitate imprudenţele în administrarea echilibrelor macro interne.
”Este de notat aici declaraţia ministrului de Finanţe că deficitul bugetar pentru acest an nu va depăşi 3%; esenţială este şi construcţia bugetului, care, între altele, trebuie să atenueze exodul de capital uman. Este nevoie de consolidare bugetară în anii următori şi cadenţă în reformele structurale”, a declarat Dăianu într-o opinie.
El spune că vremurile pe care le trăim, care includ conflicte, războaie neconvenţionale/hibride (cibernetice, informaţionale/manipulare a opiniei publice), cer eforturi de creştere a robusteţei economiei României, de apărare a centrilor nervoşi autohtoni, a infrastructurilor de bază.
”Un stat cu instituţii slabe îşi reduce şansele de a face faţă la asemenea pericole, care nu sunt ipotetice; unele se concretizează deja făţiş, altele sunt mai puţin vizibile. Dar consecinţe se simt şi se vor simţi.”
Economia României a crescut cu 6% în prima jumătate a anului trecut, cel mai ridicat nivel din Europa. Din trimestrul al treilea, ritmul de creştere a încetinit mult mai mult decât estimările. BNR spune că această scădere de trend vine atât din scăderea consumului, cât şi a investiţiilor. Scăderea consumului s-a văzut şi în scăderea veniturilor încasate de stat în 2016, în special din TVA, principala taxă din România.
Pe scena politică, anul a debutat cu un întreg scandal de execuţia bugetului pe 2016. Noua putere, PSDĂALDE, reclamă lipsa unor venituri la buget de 10 miliarde de lei, faţă de rectificarea aprobată în luna noiembrie.
PSD a câştigat alegerile promiţând oamenilor un pachet generos de majorări salariale şi scăderi de taxe, care poate fi acoperit foarte greu de către buget, unde veniturile sunt sub presiune.
În prima ieşire publică din acest an, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că aşteaptă bugetul pe 2017 de la noul guvern înainte de a se pronunţa în privinţa măsurilor economice şi a evoluţiei economiei.
Totuşi, Isărescu a spus că BNR este pregătită să întrebuinţeze tot arsenalul de instrumente de politică monetară pentru a evita derapajele. Din 2012 încoace, România se bucură de o creştere economică peste potenţial, de peste 4% pe an, concomitent cu o reducere a inflaţiei, chiar deflaţie, o scădere majoră a dobânzilor la lei, ceea ce face ca finanţarea să fie extrem de ieftină, o stabilitate a cursului valutar leu/euro şi un deficit de cont curent rezonabil, care este finanţat extrem de uşor din banii românilor care lucrează în afară şi care sunt trimişi în ţară.
În cazul în care bugetul va derapa în 2017, investitorii vor penaliza România.
