Paradoxal, acest deficit nu este reflectat în evoluţia cursului leu/euro, care rămâne fixat în jurul pragului de 4,35 lei/euro.
"Normal că este deficit de lichiditate în valută într-un context în care este absolut clar că băncile depind de finanţarea externă mai scumpă şi mai greu accesibilă.Fiecare bancă are posibilităţile ei de finanţare, iar dobânzile la depozite au ajuns la niveluri foarte ridicate, ca să nu zic chiar aberante. Dacă plăteşti 5% la depozitele în euro, cu cât dai credite?", comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Dobânda de 4% pe an la euro a devenit deja un preţ destul de uşor de regăsit în ofertele băncilor, presiunea ascendentă fiind vizibilă.
Cu toate că băncile din zona euro au acces practic nelimitat la finanţările de la Banca Centrală Europeană cu dobândă de numai 1%, presiunile de consolidare a capitalurilor impun reducerea activelor grevate de riscuri ridicate. BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, are deja un program de finanţare externă operaţional, în timp ce BRD şi Raiffeisen lucrează la planuri similare care să le asigure o anumită autonomie în atragerea de resurse în euro.
"Încă de la începutul anului s-a conturat un deficit de lichidităţi în valută din cauza presiunilor exercitate de către băncile-mamă asupra băncilor locale pentru rambursarea unei părţi din liniile de credit anterioare, mai ales din partea băncilor care au dificultăţi în a se împrumuta în ţara de origine", spune Melania Hăncilă, şefa departamentului de cercetare al Volksbank.
"Businessul de bază trebuie finanţat local."
Este noua regulă a bankingului din România enunţată recent de unul din tre cei mai puternici bancheri austrieci şi care tinde să devină valabilă pentru toate subsidiarele de bănci din zona euro.
După cum arată deja ofertele băncilor, dobânzile mari la euro nu caracterizează anumite instituţii de credit, fiind din ce în ce mai extinse pe piaţă chiar dacă dobânzile medii din statisticile publicate de BNR încă nu reflectă competiţia pentru resurse în euro.
De pildă, Raiffeisen este generoasă în special cu clienţii care încasează salariile prin bancă şi care primesc dobânzi de 4,25% pe an pentru depozitele deschise pe douăspreze luni mai mari de 30.000 de euro. Pentru clienţii obişnuiţi dobânda la depozitele standard ajunge la 3,75% pentru aceeaşi scadenţă.
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, oferă 4% pe an pentru a-şi convinge clienţii să deschidă depozite în euro pe doi ani şi adaugă o bonificaţie de un sfert de punct pentru cei care primesc salariul în cont. Tot 4% pe an oferă şi Banca Transilvania la depozitele cu maturitatea de 111 zile.
În acelaşi timp, Bancpost plăteşte 4,3% pe an pentru orice depozit mai mare de 3.000 de euro cu scadenţa la un an. Italienii de la Intesa Sanpaolo vând certificate de depozit cu dobândă de 4,25% pentru scadenţa de 12 şi 18 luni, iar Volksbank plăteşte 4,25% pe an pentru depozitele pe douăsprezece luni.
Vârfurile pieţei sunt în prezent la Alpha Bank, care oferă 5% pe an pentru depozitele pe 24 şi respectiv 52 de săptămâni, şi la BRD, care îşi promovează contul de economii în euro cu aceeaşi bonificaţie valabilă până la jumătatea anului.
"Ţinând cont de evoluţia dobânzilor de pe piaţă, se poate spune că asistăm la un deficit de lichiditate în valută. În condiţiile în care instituţiile financiare apelează din ce în ce mai mult la finanţarea de pe piaţa internă, ca urmare a reducerii dependenţei faţă de băncile-mamă, este posibil să asistăm la presiuni pe rata dobânzilor la pasivele în valută. Practic este o competiţie pentru atragerea resurselor interne existente. Acest lucru trebuie coroborat şi cu intrările reduse de capital, fie că este vorba de investiţii străine directe, fonduri europene sau remiteri ale românilor plecaţi în străinătate", spune Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank.
Evident, asemenea dobânzi oferite la depozitele în euro reprezintă baza pentru scumpiri ale creditelor în moneda europeană.
Dumitru spune că presiunea este moştenită din apetitul de creditare în valută din trecut.
"Este un semnal foarte puternic că trebuie să finanţezi în lei şi să atragi resurse în lei. Dacă băncile încep să finanţeze în lei mai mult şi euro pierde teren, atunci presiunea pe finanţarea în valută se va reduce. Este momentul optim să dăm un impuls puternic creditării în lei", afirmă economistul-şef al Raiffeisen.
El crede că reducerea rezervelor minime obligatorii la lei ar fi o măsură care ar stimula creditarea în lei şi nu anticipează diminuarea rezervelor minime obligatorii la valută prea curând.
Melania Hăncilă este de altă părere şi consideră că ar fi benefică o reducere a rezervelor minime la valută la următoa rea şedinţă de politică monetară de la BNR, deoarece acutizarea acestei situaţii ar putea crea presiuni de depreciere asupra leului şi scăderea drastică a dobânzilor la lei, ceea ce ar descuraja economisirea populaţiei.
Şi Guy Poupet, preşedintele BRDSocGen, a afirmat recent că o reducere a rezervelor la valută ar fi cea mai utilă soluţie pentru încurajarea creditării pentru economia reală.
Consiliul de Administraţie al BNR va discuta pe 29 martie nivelul dobânzii de politică monetară care a ajuns la 5,5% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi la valută.
Paradoxal, această cerere crescută de euro nu se reflectă în cursul de schimb, care rămâne înţepenit în apropierea pragului de 4,35 lei pentru un euro.
De asemenea, volumul tranzacţiilor de pe piaţa valutară interbancară a scăzut în februarie la un minim de circa 33 mld. euro, posibil ca rezultat al limitelor de tranzacţionare dintre bănci.
"Cererea de valută a fost acutizată şi de faptul că băncile a trebuit să vândă la începutul anului valuta rezultată din provizioanele excedentare ca urmare a trecerii la IFRS, iar acum au nevoie de valută pe care o atrag fie de la clienţi, fie prin swapuri. Însă cum băncile au limite scăzute cu alte bănci, nu găsesc în piaţă necesarul de valută şi atunci se acutizează concurenţa din piaţa depozitelor clienţilor, punând presiune ascendentă asupra dobânzilor", explică Melania Hăncilă.
Totuşi, Georgiana Constantinescu crede că este puţin probabil să asistăm la o reducere a ratei rezervei minime obligatorii la pasivele în valută dacă ţinem cont şi de recomandările FMI în acest sens, într-un context internaţional care rămâne destul de imprevizibil.
"Estimările noastre vizează însă o posibilă reducere a RMO la pasivele în lei cu 2 - 3 puncte procentuale în şedinţa de poltică monetară din această lună."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
