VIDEO ZF Live. Vlad Boeriu, Deloitte: Nu cred că statul va strânge mai mult de 11 mld. euro din TVA, cât încasează acum, prin reformarea sistemului

23 aug 2017 Autor: Alex Ciutacu

Chiar şi cu noile reglementări asupra plăţii defalcate a TVA, nu va scădea foarte mult nivelul evaziunii fiscale şi nu vom încasa mult peste cele 11 miliarde de euro pe care le încasăm acum, a susţinut ieri Vlad Boeriu, partener Deloitte, în cadrul emisiunii de business, ZF Live.

„Este foarte greu să obţinem efectele scontate de autorităţi, încât acestea doresc prin reglementările propuse să scadă nivelul evaziunii fiscale deoarece avem un grad de necolectare de TVA calculat de Comisia Europeană de 40%. Timpul de implementare este prea scurt, contribuabilii, dar mai ales băncile, care vor avea un rol foarte important în acest sistem, susţin că nu au încă sisteme informatice pregătite“, a declarat Boeriu.

Propunerea referitoare la plata defalcată a TVA implică dublarea contului unei societăţi, cu un cont separat doar pentru tranzacţionarea sumelor aferente TVA. De exemplu, un retailer cumpără de la furnizor un produs, cu suma de 50 de lei. Apoi vinde produsul şi încasează de la client suma de 100 de lei din care 17 lei reprezintă TVA. Retailerul virează cei 17 lei în contul special şi îi blochează în termen de 7 zile. Din acei 17 lei, statul va opri 8,5 lei iar ceilalţi 8,5 sunt pentru furnizor.

„Problema este că, dacă ai plătit deja furnizorul înainte, tot trebuie să indisponibilizezi acest total de 17 lei pe care l-am folosit ca exemplu, şi să soliciţi ANAF să îţi permită deblocarea acelor 8,5 plătiţi anterior. Conform legislaţiei, statul trebuie să îţi aprobe deblocarea în termen de 3 zile. Îmi vine foarte greu să cred că ANAF va elibera acordul de deblocare în doar 3 zile deoarece suntem recunos­cuţi pentru faptul că durează mult procedurile la noi“.

În momentul de faţă, raportat la acelaşi exemplu, contribuabilul care încasează TVA pe data de 10 luna aceasta, spre exemplu, trebuie să îl dea statului până pe data de 25 a lunii următoare.

„Vorbim de o nevoie uriaşă de finanţare a societăţilor, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru că exemplul discutat până acum se referă la partea de plăţi cash, dar în majoritatea tranzacţiilor din economie vorbim de termene de plată. Dacă luăm ca exemplu un termen de 60 de zile, des întâlnit în comerţ, până acum furnizorul trebuia să plătească la stat pe data de 25 a lunii următoare, şi atunci avea nevoie de o finanţare a TVA pentru un număr de 30 de zile minimum, acum va avea nevoie de un termen de finanţare a TVA pentru un număr mult mai mare de zile, pentru că el trebuie să alimenteze contul respectiv de TVA urmând ca, peste 60 de zile când încasează, să facă cerere la ANAF pentru deblocarea sumei, dovedind că el a plătit-o în urmă cu 30 de zile, şi aici vor interveni din nou acele întârzieri în deblocarea sumelor“.

Statul român încasează doar 11 miliarde de euro din cauza nivelului ridicat al evaziunii fiscale, suma totală care ar trebui încasată situându-se în apropiere de 18 miliarde de euro.

„Problema vine din efectele pe care le au situaţiile de evaziune asupra economiei reale. Îi este foarte greu unui contribuabil care îşi achită la timp obligaţiile fiscale să concureze cu cineva care face evaziune.“

Una dintre situaţiile în care se face evaziune fiscală la nivel european este reprezentată de lanţurile tip carusel: o firmă vinde altei firme care vinde mai departe, tranzacţiile devenind la un moment dat fictive şi până se ajunge la al 4-lea sau al 5-lea actor din lanţ care plăteşte taxele legal, actorii de la începutul tranzacţiei, care au făcut evaziunea, dispar cu banii până când să fie prinşi sau sancţionaţi.

„Cred că ar trebui să avem o combinaţie între două soluţii, iar una dintre ele ar fi clar informatizarea, pentru că ANAF-ul are nevoie de informaţii în timp real, nu când evazionistul nu mai e de găsit. Există este un protocol de transmitere de informaţii în timp real, între contribuabil şi autoritatea fiscală, este dezvoltat de OECD şi implementat în mai multe state membre“

Există mai multe protocoale de auditare electronică, dar în România nici casele de marcat fiscale nu sunt în legătură directă, în timp real, cu autorităţile fiscale.

„Este un proiect cu Banca Mondială, care este blocat momentan pentru informatizarea ANAF-ului, pentru dezvoltarea părţii de eAudit. România, Bulgaria şi Malta au rămas singurele ţări care nu au un tip de eAudit, de auditare economică“.

Primul draft de lege dorea ca acest sistem să devină obligatoriu de la 1 octombrie, dar ultima formă prezentată a legislaţiei introduce noţiunea de obligativitate de la 1 ianuarie 2018, cu posibilitatea obţinerii acestui sistem, pentru contribuabilii care doresc, de la 1 octombrie 2017. Ar urma asfel o perioadă de probă pentru contribuabili. Statul oferă o bonificaţie pentru cei care aleg implementarea acestui sistem de la 1 octombrie, printre care anularea a 5% din impozitul pe profit, plus anularea penalităţilor adunate până la 30 septembrie.

„Este o perioadă de test pentru câteva luni, întrebarea este dacă va vrea cineva să intre în acest sistem de testare pentru a obţine beneficiile. Presupun că cineva care are mari datorii la stat şi are mari dobânzi şi penalităţi, prin anularea lor devine tentant să intri şi să încerci sistemul. Devine tentant pentru cine are datorii“.

ANAF-ul a prezentat, în timp, mai multe situaţii în care a avut probleme cu colectarea sumelor din tranzacţii dovedite frauduloase, începând de  la executări silite, până la licitaţii.

„Statul consideră că, prin aceste implementări, dacă va reuşi să controleze o sumă de bani mai devreme pe lanţ, le va fi mai uşor să ajungă în situaţia de colectare“.

Când statul plăteşte o factură de 100 de milioane de euro către o firmă de construcţii, 17 milioane de euro sunt numai TVA-ul. De multe ori acel TVA dispare, nu mai este colectat.

„Modelul implementat de Italia ar fi fost un început bun şi pentru România. Ar fi trebuit să să implementăm modelul doar pentru tranzacţiile cu statul, doar pe o perioadă de timp, să vedem cum funcţionează şi unde ne duce fără să impactăm negativ mediul de afaceri care nu lucrează cu statul, şi vedem ulterior dacă ne ajută sau nu. Momentan, vrem să implementăm o măsură care nu va duce la rezultate foarte bune şi pe care vrem să o implementăm foarte repede când nici nu ne-am consultat cu Comisia Europeană“.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2017

 
Cuvinte cheie:
tva
, incasari
, deloitte
, zf
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide