Eficienţa banilor la stat: 31 de milioane de euro s-au cheltuit pe bazine de înot în ultimii trei ani, două sunt gata, în unu singur se poate înota

30 ian 2012 Autor: Tiron Mirabela

Bazinul didactic de înot din Câmpina, o investiţie de 1,2 milioane de euro, are doar trei instructori de înot şi o capacitate de doar 65 de persoane. Pentru adulţi, un bilet de intrare la bazinul de înot costă 20 de lei pe zi. Preţul unui abonament lunar este de 200 de lei (cu o intrare pe zi), iar al unui abonament anual de 1.800 de lei, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Câmpina.

Citeste si:

Precizări MDRT cu privire la programul "Bazine de înot"

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 milioane de lei (31 mil. euro) în 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară, două sunt gata, însă în doar unu singur se poate înota în prezent, deşi în toţi aceşti trei ani plăţile s-au făcut, arată o analiză ZF.

Primele două obiective finalizate în cadrul programului Bazine de înot au fost recepţionate la terminarea lucrărilor în anul 2011. "Acestea se află în localitatea Câmpina (jud. Prahova) şi localitatea Tulcea. Valoarea celor două obiective de investiţii este de 5,49 milioane de lei cu TVA (1,2 mil. euro) pentru bazinul de la Câmpina, respectiv 6,1 milioane lei cu TVA (1,4 mil. euro) pentru bazinul de la Tulcea", au transmis reprezentanţii MDRT. Cele două proiecte au fost contractate în 2009.

Cu toate acestea, doar în bazinul din Câmpina se poate înota, pentru că cel din Tulcea nu este racordat la utilităţi. Alte 11 bazine se află în execuţie şi vor fi finalizate anul acesta, după cum a transmis MDRT.

Reprezentanţii MDRT susţin că beneficiarii, respectiv autorităţile publice locale, au obligaţia de-a asigura utilităţile pentru obiectivele de investiţii incluse în programul Bazine de înot şi tot autorităţile locale sunt cele care trebuie să dea în folosinţă bazinele.

"Bazinul de înot din Tulcea a fost recepţionat anul trecut însă este închis pentru că nu este racordat la utilităţi. Nu ştiu dacă bazinul a fost umplut cu apă şi nici când va fi dat în folosinţă", a declarat Radu Nicolae din cadrul departamentului de gestiune al Primăriei Tulcea.

Precizări MDRT cu privire la programul "Bazine de înot"

Pe ce s-au cheltuit cei 31 de milioane de euro dacă în prezent se poate înota doar într-un singur bazin?

Deşi se vorbeşte de relansarea economiei româneşti prin investiţii publice, de fapt banii continuă să fie risipiţi fără să se vadă rezultatele, acesta fiind doar un exemplu de risipă a banului public.

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a avut anul trecut un buget de 3,4 miliarde de lei (790 mil. euro). Banii au fost cheltuiţi. Ce s-a făcut? Doar 1.785 de locuinţe pentru tineri, 14.700 apartamente reabilitate termic, 480 de kilometri modernizaţi de drumuri locale şi judeţene, 170 de sisteme de alimentare cu apă la sate, 50 de săli de sport, două bazine de înot şi un patinoar, după cum a prezentat MDRT bilanţul la sfârşitul anului trecut.

Bani cheltuiţi fără să se vadă prea mult rezultatele sunt şi la Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai "bogate" ministere, cu un buget de 3,3 miliarde de euro anul trecut. Cu aceşti bani s-au făcut doar 58 de kilometri noi de autostrăzi, aproape 500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate, 230 de kilometri de cale ferată reabilitată, un terminal nou la Aeroportul Otopeni şi două noi staţii de metrou.

Revenind la investiţiile în bazine, dacă bazinul din Tulcea, a cărui construcţie a fost finalizată, este închis, în urma investiţiei de 1,4 milioane de euro, cel din Câmpina, în care se poate înota, are doar trei instructori de înot şi o capacitate de doar 65 de persoane.

Cât plătesc investitorii privaţi pentru bazine de înot? Investiţia variază în funcţie de tipul bazinului, suprafaţă, facilităţi, potrivit jucătorilor privaţi din piaţă.

Anul trecut, Răzvan Florea, medaliat cu bronz la nataţie la Jocurile Olimpice din 2004, anunţa că îşi va face un bazin de înot semiolimpic în Constanţa, pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi cu patru culoare, pentru jumătate de milion de euro din care 200.000 de euro fonduri europene. El preciza că lucrările de construcţie vor dura doi ani.

După investiţia de 1,2 mil. euro, bazinul didactic de înot din Câmpina este prevăzut cu cinci culoare de 2,5 metri lăţime, cu o adâncime de 1,2 -1,8 metri şi o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi. Capacitatea bazinului este de 65 de persoane, potrivit datelor de la oficialii Primăriei din Câmpina.

"În acest bazin învaţă să înoate gratuit elevii din Câmpina. De asemenea, pot înota contra cost şi alte persoane", a declarat Mariana Pătraşca, purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina.

În Câmpina sunt aproape 7.200 de elevi. Câţi elevi au înotat până acum în bazin? Nici purtătoarea de cuvânt a primăriei Câmpina şi nici reprezentanţii companiei care administrează bazinul nu au un răspuns.

Anda Miroiu, secretară la Şcoala cu clasele I-VIII Alexandru Ioan Cuza din Câmpina, a spus că de la deschiderea bazinului au beneficiat de cursuri gratuite de înot între 35 şi 40 de elevi din cadrul şcolii pe care o reprezintă.

"Nu sunt mulţi instructori de înot la bazin, de aceea grupele care se fac au câte 15 elevi. Am trimis la cursuri gratuite de înot două grupe, una cu elevi din clasele I-IV şi una cu elevii de la V-VIII. Toţi cei 283 de elevi ai şcolii pot merge la înot", a declarat ea.

Pentru adulţi, un bilet de intrare la bazinul de înot costă 20 de lei pe zi pentru adulţi. În Capitală de exemplu intrarea pe zi la un bazin privat de înot este de 40-50 de lei, câştigul salarial mediu fiind mult peste cel din Câmpina. Preţul unui abonament lunar este de 200 de lei (cu o intrare pe zi), iar al unui abonament anual este de 1.800 de lei, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Câmpina.

60% din profitul bazinului intră în contul unei firme private, care acoperă doar 20% din costurile cu utilităţile

De administrarea bazinului de înot se ocupă o firmă privată, Gercom Businss Srl din judeţul Prahova, care a câştigat licitaţia organizată de primărie, potrivit reprezentanţilor primăriei. Compania este deţinută de Gheorghe Armaşu.

"20% din valoarea costurilor cu utilităţile o asigură compania care administrează bazinul, iar 80% primăria. În ceea ce priveşte profitul, 60% revine companiei Gercom Business, iar 40% primăriei", a declarat Mariana Pătraşca, purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina, care a contribuit cu 300.000 de lei (70.000 euro) la dezvoltarea acestui bazin, finanţat cu 1,2 milioane de euro de MDRT.

Mălina Popescu, asistent manager în cadrul companiei Gercom Business, a declarat că în cadrul bazinului de înot lucrează trei instructori de înot şi un salvamar. Ea nu a putut preciza câte abonamente s-au făcut la bazinul de înot până în prezent.

Obiectul de activitate al companiei Gercom Business este realizarea de lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. În 2010, compania a avut o cifră de afaceri de aproape 640.000 de lei (152.000 euro) şi un profit de 205.000 de lei (48.000 euro) la 16 angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

11 bazine de înot, în execuţie

"În cadrul programului Bazine de înot se mai află în acest moment în execuţie un număr de 11 obiective. Dintre acestea, 8 sunt bazine didactice de înot, 1 de polo, 1 structură preluată, iar 1 dintre acestea vizează reabilitarea unui bazin olimpic de înot", potrivit MDRT.

Anul acesta MDRT preconizează că vor fi finalizate lucrările la 11 bazine de înot didactice din Mioveni, Slănic Moldova, Bucureşti (Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 25), Turda, Titu, Miercurea-Ciuc, Slobozia, Slatina, Roman şi două bazine de polo în Miercurea-Ciuc şi respectiv Bucureşti (Clubul sportiv al Armatei Steaua). La Alba Iulia bazinul olimpic va fi reabilitat.

În Bucureşti se află în execuţie trei bazine de înot, termenul de finalizare fiind anul acesta.

Valoarea investiţiei în bazinul olimpic al Clubului Sportiv Dinamo se ridică la 42 milioane de lei (9,7 mil. euro), potrivit datelor de la MDRT.

Bazinul va avea o suprafaţă de 3.860 de metri pătraţi şi va permite organizarea de competiţii de polo precum şi de competiţii de înot sincron. MDRT a alocat 27 milioane de lei (6,2 mil. euro) şi pentru un bazin de polo pentru Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Suprafaţa bazinului va fi de 3.380 de metri pătraţi. Pentru bazinul didactic al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 25 din Bucureşti vor fi alocaţi 5,9 milioane de lei (1,3 mil. euro), potrivit datelor transmise de oficialii MDRT.

Întrebaţi de Ziarul Financiar câte bazine de înot există în prezent în România, MDRT a transmis că nu are în competenţă administrarea şi inventarierea tuturor bazinelor de înot existente în România

Obiectivul programului Bazine de înot, aprobat în 2007 şi gestionat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), din subordinea MDRT, este construcţia, finalizarea lucrărilor şi reabilitarea bazinelor de înot. Sunt promovate bazinele olimpice, de polo şi cele didactic-şcolare. Beneficiarii sunt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

De la aprobarea programului în 2007 şi până în 2008 s-au derulat procedurile pentru contractul de proiectare a proiectelor-pilot iar ulterior au fost obţinute avizele necesare, potrivit MDRT.

Predarea şi avizarea finală a proiectelor-pilot, s-a realizat în 2009. Astfel, licitaţiile pentru obiectivele de investiţii contractate în acest moment au început în august 2009.

Precizări MDRT cu privire la programul "Bazine de înot"

1. Programul "Bazine de înot", gestionat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), aflată sub autoritatea MDRT, a avut alocat, în perioada 2009 - 2011, un buget total de 135,910 milioane de lei. Alocările au vizat atât bazinele de înot care sunt deja finalizate, cât şi cele care se află încă în execuţie, fiind vorba despre alocări multianuale şi despre lucrări de construire care se întind pe durata mai multor ani.

2. În total, în perioada 2009 - 2011, au fost contractate 32 de bazine de înot, 14 dintre acestea nu au primit ordin de începere a lucrărilor (din cauza restrângerilor bugetare), execuţia la 2 bazine a fost sistată, 14 bazine sunt în lucru şi alte 2 bazine (Câmpina - judeţul Prahova şi Tulcea) au fost deja finalizate.

3. Menţionăm că, în cazurile unde construirea nu fusese demarată, MDRT a decis să nu dea ordin de începere a lucrărilor din cauza restrângerilor bugetare.

4. Mai menţionăm că, în cazurile unde existau deja lucrări de execuţie demarate şi sume decontate, prin urmare statul făcuse deja plăţi, MDRT a decis să continue lucrările şi să ducă la bun sfârşit construirea bazinelor.

5. În anul 2012 sunt stabilite a fi terminate lucrările de construcţie la 11 bazine de înot.

6. Printre bazinele care, în prezent, sunt în curs de execuţie se numără bazinul olimpic al Clubul Sportiv "Dinamo" din Bucureşti, bazinul polo al Clubul Sportiv al Armatei "Steaua" din Bucureşti şi bazinele didactice din Mioveni (judeţul Argeş), Slobozia (judeţul Ialomiţa) şi Roman (Neamţ).

7. Responsabilitatea administrării bazinelor de înot şi a racordării acestora la utilităţi revine exclusiv autorităţilor publice locale, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. După construirea lor, Compania Naţională de Investiţii (CNI) predă bazinele de înot, prin proces-verbal, autorităţilor publice locale, cărora le revine întreaga responsabilitate de administrare eficientă şi în beneficiul comunităţilor locale pentru care au fost realizate.