Remus Virgil Baciu, unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai ANRP, a fost arestat pentru că ar fi primit 850.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate. Din funcţia de vicepreşedinte, Baciu a coordonat şi supervizat timp de şase ani despăgubiri de sute de milioane de euro acordate foştilor proprietari fie în numerar, fie în echivalent de acţiuni la FP. La scurt timp după anunţul arestării, premierul Emil Boc l-a demis din funcţia de vicepreşedinte al ANRP.
De ce e inculpat vicepreşedintele ANRP
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au anunţat că efectuează acte de urmărire penală faţă de Remus Virgil Baciu, vicepreşedinte al ANRP cu rang de subsecretar de stat, pentru trafic de influenţă, şi faţă de Camelia Teodora Andruşenco, pentru complicitate la trafic de influenţă. Potrivit DNA, în perioada iunie-august 2011 Baciu, în calitate de vicepreşedinte al ANRP, a pretins, prin intermediul coinculpatei Andruşenco, de la patru persoane cărora li se cuveneau despăgubiri în baza Legii 10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989) o sumă de bani reprezentând aproximativ 15% din valoarea despăgubirilor acordate de către ANRP, pentru a face demersuri în sensul urgentării soluţionării dosarelor de despăgubiri şi remiterii despăgubirilor cuvenite, prin convertirea sumei de bani în acţiuni la Fondul Proprietatea. Concret, în cursul lunii august el a primit, prin intermediul Cameliei Andruşenco, suma de aproximativ 400.000 lei de la Androne Elisabeta, iar pe 8 august 2011, suma de aproximativ de 450.000 lei de la Stan Valeria, în scopul menţionat.
În 2007, Baciu a mai fost trimis în judecată alături de alte trei persoane într-un dosar legat de achiziţia de către Ministerul Sănătăţii de sterilete la preţuri de 30 de ori mai mari decât cele din import. În 2009 Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea.
Al doilea scandal de mită la ANRP
Acesta este al doilea scandal în care este implicată în acest an ANRP, după ce la începutul lunii martie Tribunalul Constanţa a dispus arestarea lui Victor Ciocoiu, care ar fi luat mită 110.000 de lei pentru că ar fi intervenit la ANRP pentru urgentarea acordării unei despăgubiri de 4,5 milioane de lei. El ar fi trebuit să încaseze circa 25% din valoarea sumei recuperate, conform procurorilor DNA care au instrumentat cazul. Chiar dacă nu se poate estima câte intervenţii de acest fel s-au înregistrat la ANRP în ultimii trei ani, de când procesul de despăgubire a fost accelerat, sumele încasate de intermediarii unor astfel de servicii ar putea fi uriaşe, având în vedere că valoarea despăgubirilor acordate numai sub formă de acţiuni la Fondul Proprietatea se ridică la peste 7 mld. lei (1,7 mld. euro).
Conducerea autorităţii spune că a pus la dispoziţia anchetatorilor toate documentele necesare derulării investigaţiei. "Conducerea ANRP apreciază comunicatul de presă emis astăzi (29 august 2011 - n.red.) de Direcţia Naţională Anticorupţie ca dovadă de necontestat a funcţionării normale a instituţiilor publice într-un stat de drept şi va continua politica de transparenţă şi bună comunicare cu mass-media şi cu toate autorităţile interesate de soluţionarea legală a acestui caz."
Retrocedările au culoare politică
Conducerea ANRP este numită pe criterii politice, majoritatea membrilor fiind apropiaţi ai unor importanţi lideri din PD-L, principalul partid de la guvernare.
Baciu a condus ANRP alături de alţi doi vicepreşedinţi, Cătălin Teodorescu şi Cristian Sebastian Mihai, şi de preşedintele Crinuţa Dumitrean. Crinuţa Dumitrean a venit de la Bistriţa pe filiera lui Ioan Oltean, secretar general al PD-L. Teodorescu este membru al PD-L Argeş, iar potrivit relatărilor din presă, Cristian Mihai ar fi un apropiat al Elenei Udrea, ministrul dezvoltării şi turismului şi vicepreşedinte al PD-L, şi al soţului acesteia, Dorin Cocoş. Ei decid cine şi când va primi acţiuni la FP din pachetul tot mai mic pe care-l deţine statul. Potrivit unor estimări oficiale, cuantumul cererilor de despăgubire ar fi de circa 20 mld. euro, însă posibilităţile de compensare ale statului român sunt mult mai reduse, având în vedere că acţiunile pe care statul le mai deţine la FP mai pot acoperi despăgubiri de 150-200 mil. euro. După ce statul termină acţiunile, nu se ştie ce se va înâmpla.
Astfel că încasarea despăgubirilor cuvenite a devenit mai mult o loterie decât un proces administrativ coerent şi echitabil, iar Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a penalizat statul român pentru acest lucru.
În luna mai, Guvernul a dat conducerii ANRP puteri sporite adoptând o hotărâre prin care a lăsat la latitudinea ANRP cine va primi cu prioritate acţiuni la FP. În actul guvernamental stă scris că "în cazuri temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, ...) ANRP va putea emite cu prioritate titluri de conversie" (decizia pe baza căreia posesorii de titluri de despăgubire primesc acţiuni la FP). Dacă la mijlocul lunii mai, când a fost reluat procesul de despăgubiri prin acţiuni, după patru luni de suspendare, statul prin Ministerul Finanţelor mai avea puţin peste 36% din acţiunile FP.
În trei luni, ANRP a eliberat circa 25% din acţiunile FP, astfel că statul mai are circa 10% în prezent, insuficient pentru finalizarea despăgubirilor. În aceste condiţii, este cu atât mai important care vor ajunge primii să ia acţiuni şi care vor rămâne la coadă, aşteptând alte soluţii din partea Guvernului.
Adevărata miză: cine prinde ultimul tren pentru Fondul Proprietatea
Cei 10% din FP au ajuns să fie cei mai disputaţi 150 milioane de euro, cât valorează pachetul de acţiuni la preţul de pe Bursă. Astfel că persoanele care sunt de ani de zile pe listele de aşteptare ale ANRP ar da orice "să intre în faţă la coadă" pentru a prinde ultimul tren pentru Fondul Proprietatea, în timp ce altele, care nu au nicio legătură cu procesul de despăgubire, se află la un pas de ilegalitate şi cumpără drepturile de despăgubire la preţuri mult subevaluate de la foştii proprietari pentru a deveni acţionari la FP.
Presiunea pe umărul persoanelor de la conducerea ANRP trebuie să fie uriaşă. Potrivit declaraţiilor de avere publicate pe site-ul ANRP, aceştia au câştigat anul trecut un venit anual din indemnizaţii de conducere de circa 10.000 de euro, echivalentul unui venit lunar de circa 1.000 euro. Cu toate acestea, unii dintre ei sunt proprietari de active valoroase. De exemplu, Remus Baciu a luat un credit de 45.000 lei de la Botez Maria anul trecut. Tot anul trecut, el a dobândit picturi şi statuete de bronz în valoare de circa 12.500 euro.
Foştii proprietari, victime ale haosului retrocedărilor
Procesul haotic de despăgubire este denunţat de foştii proprietari. Angelica Budiu, 54 de ani din Arad, aşteaptă de trei ani încasarea unor despăgubiri de 85.000 de lei de la ANRP.
"Procedura de despăgubire este netrasparentă şi impredictibilă. Nu poţi urmări care este stadiul de rezolvare a propriului dosar de despăgubire, iar informaţiile sunt greu de obţinut telefonic de la ANRP. Am primi o ofertă de la o persoană privată care ar fi dispusă să îmi dea 51% din valoarea dosarului dacă îl vând. Respectiva persoană mi-a dat asigurări că totul este legal şi că se rezolvă prin act notarial deşi tranzacţionarea acestor dosare nu este legală."
Cum funcţionează traseul dosarelor la ANRP
Avocatul Iulian Lepa, specializat în restituiri şi el însuşi acţionar la FP, nu a fost luat prin surprindere de arestarea vicepreşedintelui ANRP.
"Clienţii mei mi-au spus de nenumăratele neregului care au loc la ANRP. Înclin să cred că toţi cei de acolo sunt corupţi şi că s-a format o adevărată reţea: cei care cumpără dosare de despăgubire au legături strânse cu funcţionari din cadrul ANRP care îi ajută pe cumpărători să intre în faţă cu dosarele. Mai mult, după ce aceste dosare sunt cumpărate la preţuri de nimic de la proprietarii de bună-credinţă, are loc o nouă evaluare, de obicei peste preţul pieţei, având în vedere că comisionul plătit către funcţionarii ANRP este o cotă procentuală din valoarea dosarului."
COMUNICATUL DNA
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de inculpatul BACIU REMUS VIRGIL, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P), cu rang de subsecretar de stat, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, şi faţă de ANDRUŞENCO CAMELIA TEODORA, persoană fără calitate specială, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă.
Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele:
În perioada iunie - august 2011, inculpatul Baciu Remus Virgil, în calitate de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.), cu rang de subsecretar de stat, a pretins, prin intermediul coinculpatei Andruşenco Camelia Teodora, de la patru persoane îndrituite la despăgubiri în baza Legii 10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989) o sumă de bani reprezentând aproximativ 15% din valoarea despăgubirilor acordate de către A.N.R.P., pentru a face demersuri în sensul urgentării soluţionării dosarelor de despăgubiri şi remiterii despăgubirilor cuvenite, prin convertirea sumei de bani în acţiuni la Fondul Proprietatea.
Valoarea terenului asupra căruia persoanele obţinuseră drept de proprietate, cu suprafaţă de 7.180 mp, situat în municipiul Bucureşti, a fost stabilită la suma de 36.589.160 lei (echivalentul a 10.482.800 euro), iar prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) din ianuarie 2007 se aprobase plata către titulari a sumei menţionate.
Concret, în cursul lunii august, inculpatul Baciu Remus Virgil a primit, prin intermediul inculpatei Andruşenco Camelia Teodora, suma de aproximativ 400.000 lei de la învinuita Androne Elisabeta, iar în ziua de 8 august 2011, suma de aproximativ de 450.000 lei de la învinuita Stan Valeria, în scopul sus-menţionat.
De asemenea, în cursul zilei de 24 august 2011 inculpata Andruşenco Camelia Teodora a primit de la învinuitele Albu Elena şi Vişan Petra, prin intermediul celei din urmă, suma totală de 927.000 lei.
În ziua de 26 august 2011, inculpata Andruşenco Camelia Teodora s-a întâlnit cu inculpatul Baciu Remus Virgil, căruia i-a remis, ca obiect al infracţiunii de trafic de influenţă, suma de 400.900 lei provenită din cei 927.000 lei primiţi de coinculpată în împrejurările prezentate mai sus, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
Inculpaţilor Baciu Remus Virgil şi Andruşenco Camelia Teodora li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, iar la data de 27 august 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora. La data de 28 august 2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpaţi pentru 29 de zile.
În cauză se efectuează cercetări şi faţă de învinuitele Albu Elena, Vişan Petra, Androne Elisabeta şi Stan Valeria, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă.
Procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii, al Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al Jandarmeriei Române.
Amintim faptul că BACIU REMUS VIRGIL a fost trimis în judecată într-un alt dosar pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, detalii în comunicat nr. 257/VIII/3 din 19 octombrie 2007.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
