În nici un an de la înfiinţare ASF şi-a schimbat de trei ori structura, a avut scandaluri uriaşe în asigurări şi pe piaţa de capital şi a rămas fără preşedinte, după ce acesta a fost arestat

18 decembrie 2012:

Guvernul emite prima ordonanţă de urgenţă ce poartă numărul 93/2012 pentru înfiinţarea ASF. În formula iniţială, ASF avea 15 membri în consiliu.

ianuarie 2013:

Apar primele nume pentru cei care vor ocupa conducerea ASF. Dan Radu Ruşanu, lider influent al PNL şi pe atunci preşedintele Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor, este cotat neoficial drept favorit pentru funcţia de preşedinte, după ce Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, pe atunci ministru de finanţe, a refuzat mandatul.

aprilie 2013:

Legea 113/2013 pentru aprobarea OUG 93/2012, aprobată de Parlament în aprilie 2013, a urcat numărul de membri ai ASF de la 15 la 17.

24 aprilie 2013:

Parlamentul votează primul consiliu ASF format de 17 membri: Dan Radu Ruşanu - preşedinte, Daniel Dăianu va fi prim-vicepreşedinte, Daniel Tudor, Mircea Ursache şi Ion Giurescu - vicepreşedinţi. Dorina Mihăilescu, Gheorghe Marcu, Gavrilă Alexe, Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Marian Mîrzac, Marian Sîrbu, Cornel Moldoveanu, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu şi Gheorghe Cornel Coca Constantinescu sunt membri neexecutivi.

29 mai 2013:

Mircea Ursache, vicepreşedintele pe piaţa de capital de la ASF, a scos la iveală în cadrul unui interviu acordat emisiunii ZF Live că foştii conducători ai comisiilor de supraveghere a asigurărilor şi pieţei de capital urmau să primească plăţi compensatorii de până la 19 salarii pentru că le-au fost întrerupte mandatele înainte de termen. De asemenea, el a făcut public că preşedintele ASF câştigă 14.000 de euro pe lună.

6 iunie 2013:

Guvernul aprobă OUG 55/2013 ce modifică OUG 93/2012 şi Legea 113/2013 prin reducerea numărului de membri ai ASF de la 17 la 11.

18 iunie 2013:

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat noul consiliul format din 11 membri. Nu se mai regăsesc în noua formulă de conducere: Gavrilă Alexe, Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu.

octombrie 2013:

Camera Deputaţilor a inclus o serie de amendamente, printre care şi reducerea numărului de membri de la 11 la 9 din consiliul ASF, la Proiectul de lege 247/2013 privind aprobarea OUG 78/2013 pentru completarea OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF. Proiectul de lege 247/2013 a fost aprobat de deputaţi pe 24 septembrie şi trimis la Senat, camera decizională. Ordonanţa prevedea şi noi criterii de experienţă şi cazuri de incompatibilitate, care au dus la descalificarea lui Daniel Tudor pentru funcţia de vicepreşedinte pentru sectorul asigurărilor. (Procurorii DNA îl acuză acum pe Dan Radu Ruşanu că ar fi făcut ordonanţa cu dedicaţie pentru a-l scoate din cursă pe Tudor şi pentru a favoriza Carpatica Asig.)

5 noiembrie 2013:

Plenul Parlamentului a validat noul consiliu al ASF format din 9 membri: Dan Radu Ruşanu (preşedinte), Daniel Dăianu (prim-vicepreşedinte), Mircea Ursache (vicepreşedinte), Corneliu Modoveanu (vicepreşedinte), Ion Giurescu (vicepreşedinte), Marian Sârbu, Albin Biro, Gheorghe Marcu şi Marian Mîrzac.

28 ianuarie 2014:

Laura Chiţoiu, soţia ministrului Daniel Chiţoiu, e urmărită penal pentru abuz în serviciu în calitate de director în ASF. Ea ar fi intervenit pentru numirea directorului general al Carpatica Asig. În acelaşi dosar sunt cercetaţi Marian Mîrzac, membru al ASF şi fost director al Carpatica Asigurări, Radu Mustăţea, preşedintele Biroului de Asigurări din România şi fost membru în CA al Carpatica, şi omul de afaceri Ilie Carabulea. În momentul în care numele Laurei Chiţoiu a apărut în acest dosar s-a speculat că asta ar avea legătură cu disputa dintre preşedintele Băsescu şi ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu privind creditul luat în 2013 de la CEC de fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, în vederea achiziţionării unui teren în comuna Nana din Călăraşi.

14 februarie 2014:

Presa publică indemnizaţiile încasate de conducătorii ASF în lunile noiembrie şi decembrie 2013, sume care ajung la 72.000 euro pentru preşedintele Dan Radu Ruşanu, de 68.000 euro pentru Daniel Dăianu, de 46.000 de euro pentru Mircea Ursache.

18 februarie 2014:

ASF pune sub administrare specială Astra, cel mai mare asigurător de maşini şi locuinţe. În urma unor controale, ASF a constatat diminuarea coeficientului de lichiditate sub limita legală prevăzută şi scăderea marjei de solvabilitate sub valoarea marjei minime de solvabilitate. Marja de solvabilitate a Astra ar fi fost subunitară, potrivit unor surse din cadrul ASF. Dan Adamescu, proprietarul Astra, a spus că decizia a fost o lovitură mafiotă.

21 februarie:

Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, este chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie. El este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi sprijinire de grup infracţional în dosarul Carpatica.

4 martie:

Dan Radu Ruşanu este arestat preventiv pentru 30 de zile, iar pe 5 martie îşi dă demisia de la conducerea ASF. Daniel Dăianu preia mandatul de preşedinte interimar.

5 martie:

Comisia de buget-finanţe din Senat începe o anchetă privind funcţionarea ASF, în cadrul căreia vor fi audiaţi actualii şefi ai ASF şi foştii şefi ai CNVM, CSA şi CSSPP, aceştia urmând să-şi prezinte rapoartele de activitate.

Se caută preşedinte la ASF, job plătit cu 14.000 euro pe lună

Funcţia de preşedinte al ASF este una dintre cele mai bine plătite din România, cu o remuneraţie de 14.000 euro/lună. Şi restul membrilor din consiliul ASF au salarii mari, de circa 12.000 de euro/lună, potrivit declaraţiilor făcute de Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF la ZF Live. Şi foştii conducători ai CNVM aveau salarii mari: Carmen Negoiţă (preşedinte CNVM până în 2013) avea un salariu de 12.000 de euro, potrivit celei mai recente declaraţii de avere, iar Gabriela Anghelache (preşedinte CNVM până în 2012) avea un salariu de 10.000 de euro, potrivit celei mai recente declaraţii de avere. La fosta CSA, salariile şefilor erau chiar şi mai mari, de ordinul a câteva zeci de mii de euro pe lună.

Spre comparaţie, în Polonia, Andrzej Jakubiak, preşedintele comisiei de supraveghere financiară KNF, are un salariu brut de 3.700 de euro/lună (15.000 de zloţi), ceea ce înseamnă un salariu net de circa 2.500-3.000 de euro. KNF supraveghează pieţe financiare de 600 miliarde de euro, în timp ce ASF supraveghează o piaţă de 60 de ori mai mică. În Polonia, salariul din orice instituţie financiară de stat, inclusiv autoritatea de supraveghere, nu poate depăşi salariul ministrului de finanţe. La rândul lor, salariile miniştrilor şi ale celor mai înalţi oficiali din Polonia nu pot depăşi de 5 ori salariul mediu net pe economie, care acum e de circa 700 de euro. În România, membrii consiliului ASF câştigă de circa zece ori mai mult decât primul-ministru Victor Ponta şi de trei ori mai mult decât omologii lor din Polonia. Salariile şefilor ASF sunt mai mari chiar şi decât cel al şefului SEC, instituţia de supraveghere a pieţei financiare din SUA, care câştigă până în 150.000 de euro pe an (12.500 de euro pe lună). 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014