Asociaţia Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC) consideră că proiectul de instrucţiune prin care CNVM desfiinţează piaţa RASDAQ creează confuzie în rândul investitorilor şi nu lămureşte statutul acestei pieţe pe care sunt listate în prezent circa 1.150 de companii cu o capitalizare cumulată de peste 2,2 miliarde de euro.
Proiectul a fost publicat săptămâna trecută de CNVM şi prevede că toate firmele de pe RASDAQ vor fi mutate pe sistemul alternativ de tranzacţionare (ATS) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), care va stabili ulterior o listă cu societăţile ce îndeplinesc condiţiile de transfer pe piaţa reglementată, acestea urmând să fie obligate să consulte acţionarii cu privire la promovarea la uneia dintre categoriile Bursei.
Acest act consfinţeşte practic desfiinţarea pieţei RASDAQ la 15 ani de la lansare. Statutul pieţei RASDAQ este un subiect extrem de controversat care a creat dispute între investitori, brokeri şi reprezentanţii BVB şi ai CNVM.
Reglementatorul nu a reuşit în ultimii şase ani să clarifice statutul acestei pieţe, ceea ce a dat naştere la multiple interpretări şi procese în instanţă legate de nederularea unor oferte publice de preluare, de delistări care nu au respectat drepturile acţionarilor şi de acuzaţii de manipulare a preţului unor acţiuni.
CNVM încearcă acum să bage problema RASDAQ sub preş prin defiinţarea acestei pieţe, dar investitorii se tem că prin transferul companiilor de pe RASDAQ pe ATS, care este prin definiţie o piaţă nereglementată, nu le vor mai fi respectate drepturile de acţionari.
"În primul rând, statutul pieţei RASDAQ nu este clarificat prin instrucţiune, deşi, aparent, piaţa RASDAQ pare desfiinţată implicit prin tranzacţionarea tuturor acţiunilor pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucuresti. Din acest punct de vedere, ezitarea CNVM de a emite o decizie formală care să lămurească statutul pieţei RASDAQ, potrivit chiar atribuţiilor care îi revin, nu este de natură să transmită încredere investitorilor, care se aşteaptă ca autoritatea competentă a pieţei de capital să emită decizii şi norme clare", susţin reprezentanţii AIPC.
În al doilea rând, AIPC apreciază că mutarea acţiunilor de pe piaţa RASDAQ pe o altă piaţă printr-o instrucţiune a autorităţii de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital nu este compatibilă nici cu legislaţia comunitară şi nici cu Codul Bursei de Valori Bucureşti.
"În al treilea rând, proiectul de instrucţiune menţionează că acţiunile pot fi ulterior retrase de la tranzacţionare de pe sistemul alternativ «exclusiv prin ofertă publică de cumpărare sau în conformitate cu reglementările emise de CNVM».
Redactarea acestei prevederi, în care termenul «exclusiv» este inadecvat urmat de alte posibile modalităţi de retragere stabilite prin reglementări, probabil ulterioare, emise de CNVM, introduce o necunoscută incompatibilă cu protecţia investitorilor.
AIPC apreciază astfel că retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor nu se poate face în absenţa unor norme speciale, clare şi certe care să ofere o protecţie adecvată investitorilor care au investit în acţiunile tranzacţionate pe piaţa RASDAQ", declară reprezentanţii AIPC.
Citiţi în suplimentul "Pieţe de capital", care apare joi, 5 aprilie împreună cu Ziarul Financiar o analiză privind istoria zbuciumată a pieţei RASDAQ.
Specialiştii în legislaţia pieţei de capital spun că CNVM trebuie să trateze subiectul RASDAQ cu foarte multă atenţie, pentru a nu-i prejudicia pe investitorii care şi-au plasat banii în acţiunile companiilor listate pe această piaţă, iar unul dintre cele mai delicate subiecte este legat de dreptul acţionarilor minoritari de a primi un preţ corect în cazul în care o companie este preluată sau delistată, care este în multe cazuri singura modalitate de exit din aceste societăţi.
"RASDAQ este o problemă istorică. Modalitatea în care legiuitorul naţional, respectiv CNVM, autoritatea de reglementare în domeniu, s-a raportat la această problemă nu a fost totdeauna cea corectă, în sensul că de foarte multe ori din punct de vedere legislativ intervenţia CNVM a adâncit dilemele în loc să le clarifice. Raportarea la RASDAQ nu se poate face fără a ţine seama şi de faptul că Directiva nr. 2004/25/EC privind ofertele publice de preluare, ("Takeover Directive") este o directivă de minimă armonizare, în sensul că România are obligaţia să o aplice la pieţele reglementate, dar are şi dreptul să extindă prevederile şi la pieţele care nu sunt reglementate. Astfel, alegaţia referitoare la inaplicabilitatea dispoziţiilor relative la retragerea acţionarilor cuprinse în art. 206 din Legea nr. 297/2004 la societăţi care nu sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată este eronată, CNVM având competenţa să o extindă la pieţe care nu sunt pieţe reglementate în sensul MiFID, în vederea protecţiei acţionarilor care ar rămâne altfel captivi într-o societate nelichidă. Soluţionarea acestei probleme trebuie să se facă ţinând seama atât de structura instituţională, cât şi de regimul juridic al societăţilor cotate pe această platformă; ignorarea aspectelor legislative şi tratarea acestora cu superficialitate birocratică pot vătăma substanţial drepturile acţionarilor aflaţi pe astfel de platforme", explică avocatul Mădălin Niculăeasa.
Asociaţia Investitorilor mai spune că termenul de 3 aprilie 2012 impus de CNVM pentru transmiterea unor propuneri şi observaţii pe marginea proiectului de act normativ este mult prea scurt faţă de implicaţiile actului normativ şi că redactarea actuală a proiectului de instrucţiune este realizată fără o evaluare preliminară a impactului reglementărilor propuse a fi adoptate.
"CNVM nu poate schimba precipitat şi fundamental condiţiile în care investitorii şi-au plasat disponibilităţile, după cum nu poate ignora, ca autoritate a pieţei de capital, expunerile SIF-urilor, ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare şi ale altor investitori. Este necesar, prin urmare, ca CNVM să ia în consideraţie mai întâi toate efectele probabile ale acestei instrucţiuni, inclusiv aspectele de legalitate, pentru a evita destabilizarea pieţei de capital în urma adoptării unui act normativ insuficient chibzuit", subliniază AIPC.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
