Economia germană, cea mai mare din Europa, a crescut cu 0,4% între aprilie şi iunie, împinsă de avansul cu 2,2% al exporturilor, potrivit datelor institutului naţional de statistică al ţării, Destatis. În trimestrul anterior, creşterea PIB a fost de 0,3%.
Accelerarea economiei a îmbunătăţit şi mai mult situaţia finanţelor publice, aducând un surplus bugetar de 1,4% din PIB în primele şase luni ale anului.
Destatis a calculat că bugetele federale, regionale, municipale şi ale protecţiei sociale au câştigat cumulat cu 21,1 miliarde de euro mai mult decât au cheltuit între ianuarie şi iunie.
Aproape jumătate din surplus a fost creat de bugetul federal, în care au intrat printre altele 4,4 miliarde de euro din vânzarea unor frecvenţe de telefonie mobilă.
„Finanţele publice au continuat să beneficieze de un climat favorabil angajărilor şi creşterii economice, dar şi cheltuielilor moderate“, notează analiştii de la Destatis.
Statisticienii au avertizat însă asupra extrapolării rezultatelor din prima jumătate a anului la întregul an deoarece surplusurile bugetare au tins să se reducă în al doilea semestru.
Experţii ministerului de finanţe, condus de ministrul Wolfgang Schaeuble, par mai optimişti. Der Spiegel scrie că aceştia se aşteaptă ca Germania să înregistreze anul acesta un surplus bugetar de cel puţin cinci miliarde de euro. Schaeuble a spus anterior că obiectivul este un buget pe echilibru în 2015 pentru al doilea an consecutiv.
acă guvernul nu cheltuie surplusul de bani, va plăti datorii vechi de miliarde de dolari. Unii politicieni şi autorităţi ale unora din landurile germane au spus că de aceşti bani este nevoie pentru acomodarea celor care cer azil în Germania. Numărul de imigranţi veniţi anul acesta ar putea ajunge la 800.000, de patru ori mai mare decât cel de anul trecut.
Sub regulile bugetare ale Uniunii Europene, statelor membre nu le este permis să cumuleze deficite bugetare mai mari de 3% din PIB. După decenii de deficite bugetare anuale, mai mari sau mai mici, Germania a reuşit în 2014 să obţină primul surplus din 1969.
O veste proastă este că la nivelul cererii interne s-a înregistrat o scădere uşoară care a a avut un impact negativ de 0,3 puncte procentuale la rata de creştere. De asemenea, investiţiile în fabrici şi echipamente s-au redus cu 0,4%.
Pe de altă parte, gospodăriile şi sectorul public au cheltuit cu 0,2%, respectiv 0,3% mai mult.