Marile burse au deschis timid în zona pozitivă ieri, după ce marţi situaţia politică tensionată de pe scena politică italiană a avut reverberaţii în evoluţia marilor burse ale lumii, cuprinse de un val de scăderi ca urmare a şirului de semnale de alarme venite din Cizmă.
Indicele Eurostoxx 600, ce urmăreşte cele mai mari 600 de companii europene, a afişat ieri o creştere de 0,11%, în vreme ce în Statele Unite ale Americii aprecierea indicelui Dow Jones a fost de 0,65%.
Carlo Cottarelli, premierul interimar desemnat de preşedintele, a anunţat că mai mare nevoie de timp pentru formarea cabinetului, acuzând astfel starea tensionată din Italia, în vreme ce guvernatorul băncii centrale a avertizat asupra riscului de pierdere a încrederii din partea investitorilor.
Indicele FTSEMIB, referinţa bursei milaneze, a scăzut cu peste 10% în ultimele două săptămâni, în condiţiile în care reuşise să afişeze până atunci o apreciere de 11% de la începutul anului, una dintre cele mai mari din Europa. Ieri, bursa milaneză a crescut cu peste 1,5%, pe fondul uşoarei reveniri globale.
Marţi, scăderea accentuată de pe piaţa americană a venit din zona financiară, cu un sector bancar care a căzut cu 3,51%, în vreme ce la polul opus s-au plasat utilităţile, cu o creştere de peste 1%, iar indicele Dow a alunecat în jos cu aproape 400 puncte.
Scăderea şi mai puternică a venit din Asia, acolo unde indicele Shanghai a scăzut cu 2,53%, în vreme ce Asia Dow a figurat cu o depreciere de 1,49%. De asemenea, indicele nipon Nikkei 225 a căzut cu 1,52%.
Atenţia investitorilor din întrega lume este concentrată pe sistemul bancar italian, unul dintre cele mai vulnerabile din ţările dezvoltate. Un eventual derapaj al acestui sector ar putea provoca un fenomen de contagiune care ar acapra întreaga Europă, iar actuala stare de incertitudine politică ar putea reprezenta un risc în plus.
Sistemul bancar italian, ţara care a dat lumii băncile moderne, este în continuare neracordat la realităţile zilei, pe lângă profitabilitatea foarte scăzută, numărul foarte mare de agenţii care defineşte sistemul italian pune o presiune şi mai mare pe buna funcţionare a instituţiilor de profil.
Creditele neperformante italiene reprezintă 23,7% din totalul creditelor neperformante la nivel european, echivalentul a 224 miliarde euro. Pe locul secund la acest capitol se plasează Franţa (142 miliarde euro), urmată de Spania (131 miliarde euro). Germania, principal forţă economică a Europei, figurează cu credite neperformante în valoare de 58 miliarde euro, în timp ce în Marea Britanie acestea ajung la 67 miliarde euro.
