Statul încearcă să ţină în viaţă proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo şi a cerut companiei Conpet Ploieşti (simbol bursier COTE) să realizeze o analiză tehnică.
Marile necunoscute ale investiţiei, evaluată la 200 milioane de euro, sunt de ordin economic. Mai exact, dacă beneficiarul vizat, grupul rus Gazprom, este dispus să garanteze livrarea unei cantiăţi minime de ţiţei prin conductă, sau dacă are nevoie de acest petrol.
Proiectul PEOP propus în 2002 pentru a aduce petrolul rusesc sau caspic până în Europa prin conducte şi nu pe drumul lung, maritim, supravieţuieşte într-o formă restrânsă, dar tot pe hârtie, cu traseul Constanţa-Piteşti-Pancevo. Rolul conductei de 324 kilo-metri, dintre care 280 km pe teritoriul României, ar fi de a alimenta cu ţiţei rusesc rafinăria companiei petroliere sârbeşti NIS, controlată de Gazprom.
Pentru Conpet, deschiderea unei noi rute către o rafinărie încă func-ţională ar fi o gură de oxigen, după ce în ultimii ani pe plan local a tot pierdut clienţi, odată cu închiderea mai multor rafinării, iar volumul de ţiţei şi produse finite transportat de companie s-a prăbuşit de la 12,6 milioane de tone în 2008 la mai puţin de 6 milioane de tone în 2013. Până ca pe conductă să curgă bani, este nevoie ca dezvoltatorii proiectului să găsească un beneficiar dispus să îşi asume preluarea unei cantităţi ferme de petrol, dar până în prezent NIS şi acţionarul său principal s-au ferit să-şi ia un astfel de angajament.
„NIS nu au dat niciun semn, nici că da, nici că nu. Primul pas este la Transnafta (transportatorul de ţiţei din Serbia - n. red.), dacă ei nu vor să facă conducta pe partea sârbă nici nu ajungem la NIS. Pasul doi e discuţia cu NIS“, a spus Dan Weiler, preşedintele consiliului de administraţie al Conpet.
El a adăugat că nu consideră un obstacol în calea proiectului faptul că acţionarul principal al NIS este Gazprom Neft, companie de stat vizată de sancţiuni de Uniunea Europeană.
„Mă gândesc că fiecare companie decide ce este mai bine pentru acţionarii ei şi atunci ar trebui să fie făcută conducta“, a spus Weiler. Totuşi, oleoductul va fi în primă fază „captiv“ unui singur client, iar rentabilitatea investiţiei va depinde de cererea din partea rafinăriei NIS, care anul trecut şi-a acoperit doar 60% din capacitatea de producţie, adică a prelucrat 3 milioane de tone, faţă de nivelul maxim tehnic de 4,8 milioane de tone, potrivit raportului anual. Doar jumătate din volumul procesat a provenit din import, adică 1,5 milioane de tone de ţiţei, mult sub capacitatea proiectată a conductei.
Amortizarea investiţiei va fi legată de tariful pe care îl va percepe Conpet pentru tranzitul petrolului pe teritoriul României, unde se va afla cel mai mare segment din conductă. În prezent, ţiţeiul din import reprezintă mai mult de o treime din volumul total transportat de Conpet, însă veniturile din acest serviciu au o pondere de doar 14%, în condiţiile în care tarifele sunt îngheţate din anul 2010 la 20-25 lei pe tonă. La acelaşi nivel al tarifelor şi aceeaşi cantitate importată de NIS, Conpet ar avea nevoie de 20 de ani pentru a-şi recupera partea din investiţia de 200 de milioane de euro corespunzătoare segmentului românesc al oleoductului.
Spre comparaţie, conductele pe care gazele naturale ruseşti tranzitează teritoriul românesc către Bulgaria reprezintă doar 4% din lungimea totală a reţelei de transport al gazelor, însă serviciul de tranzit internaţional al gazelor a adus 17% din veniturile Transgaz (TGN) în 2013.
Departamentul pentru Energie, acţionarul principal al Conpet, consideră însă că în acest moment nu-şi au locul calculele şi supoziţiile privind viabilitatea economică a proiectului care trenează de mulţi ani. După o întâlnire luna trecută cu omologul său sârb, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a cerut celor două companii să realizeze o analiză a investiţiei, însă nu este clar în ce va consta concret această evaluare, sau dacă dezvoltatorii şi finanţatorii construcţiei au libertatea de a negocia cu potenţiali clienţi.
„Compania de transport ţiţei şi produse petroliere din Serbia, Transnafta, şi societatea Conpet vor elabora, folosind numai expertiza tehnică din cele două companii, un studiu de prefezabilitate cu privire la posibilitatea legării sistemului de transport românesc, cu cel din ţară vecină, Serbia. Până la finalizarea acestui studiu, orice scenariu sau ipoteză pe acest subiect nu au nicio fundamentare“, spun reprezentanţii Departamentului pentru Energie, care controlează 58,7% din acţiunile Conpet.
Pe bursă, cotaţia titlurilor Conpet a crescut cu 9% de la începutul anului, de la 45,44 lei pe titlu la 49,65 lei, nivel la care compania are o capitalizare de aproape 430 milioane de lei. Compania de stat a încheiat primul semestru cu profit net de 30,9 milioane de lei, în creştere cu 20%, la o cifră de afaceri în urcare cu 10%, la 186,1 milioane de lei.
