Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care fondul de investiţii Mazarine Energy România SRL ar putea prelua 19 acorduri petroliere aparţinând OMV Petrom SA. Dacă această tranzacţie va primi avizul Concurenţei ar putea apărea un nou producător de petrol pe piaţa locală, un domeniu dominat cu autoritate de Petrom.
„Tranzacţia prevede preluarea de către Mazarine Energy România SRL a tuturor drepturilor şi obligaţiilor care decurg din 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom SA, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România SRL este o subsidiară a Mazarine Energy BV, societate controlată de fonduri administrate de companii afiliate Carlyle Group L.P.”, spun reprezentanţii Consiliului.
Informaţia a devenit publică la finalul lunii octomnbrie, anunţul fiind făcut de cele două părţi implicate în tranzacţie.
Mişcarea a fost făcută în contextul în care în mai anul acesta, Carlyle Group, cea mai mare firmă de private equity din lume, cu un portofoliu de active de 194 mld. dolari, a făcut o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari în conturile Mazarine Energy după ce compania a raportat un succes în zona de explorare şi producţie din Tunisa.
Cu o parte din aceşti bani, Mazarine a cumpărat cele 19 zăcăminte din cele 232 pe care Petrom la are în portofoliu. Valoarea tranzacţiei nu a fost însă comunicată.
În spatele Mazarine Energy se află olandezul Edward van Kersbergen. De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe paltforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale către o companie elveţiană, SGS. După alte iniţiative în business, în vara anului 2013 Edward van Kersbergen decide să-şi vândă pachetul de acţiuni pe care ajunsese să-l deţină într-o altă companie de consultanţă, Xodus, cu sediul în Aberdeen (Scoţia). Potrivit informaţiilor disponibile, Edward van Kersbergen investise alături de un partener mai bine de 16 milioane de dolari în Xodus, firma în care olandezul devenise acţionar în 2011. Tot potrivit informaţiilor disponibile, Xodus ajunsese la un rulaj de peste 90 de milioane de euro.
Tranzacţia prin care Edward van Kersbergen şi-a făcut ieşirea din Xodus a fost realizată prin intermediul unui grup de investiţii, Sunrise Energy, în care olandezul este în continuare implicat.
Participaţia la Xodus a fost preluată de japonezii de la Chiyoda, o companie cunoscută mai ales pentru realizarea instalaţiilor de GNL (gaz natural lichefiat – n. red.), al cărei principal acţionar este conglomeratul Mitsubishi. Informaţiile publice arată că olandezul ar fi ieşit în 2013 din Xodus cu circa 100 de milioane de dolari.
În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy, un business concentrat pe zona de explorare şi producţie de hidrocarburi, dar pe proiecte cu un nivel de risc mai scăzut.
În mai anul acesta, Mazarine Energy primeşte o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari din partea grupului Carlyle, un gigant din zona fondurilor de investiţii, cu un portofoliu de active de 194 de miliarde de dolari.
Această injecţie de capital din partea Carlyle a venit în contextul în care la finalul lunii martie grupul de investiţii plătise 42,5 mil. dolari pentru a prelua toate perimetrele din Marea Neagră pe care le deţineau canadienii de la Sterling. Tranzacţia a fost făcută prin intermediul Carlyle International Energy Partners (CIEP), companie afiliată grupului Carlyle, şi a vizat preluarea tuturor operaţiunilor din România ale Sterling, tranzacţie care inclus drepturile de concesiune pentru perimetrele XIII Pelican, XV Midia, EX-25 Luceafărul şi EX-27 Muridava.
Mazarine Energy nu va avea însă vreo legătură cu operaţiunile offshore, toate cele 19 zăcăminte preluate de la Petrom fiind pe uscat. Mazarine va prelua şi 200 de angajaţi ai Petrom care lucrează pe aceste perimetre.
Zăcămintele luate de la Petrom fac parte dintr-un portofoliu de proiecte la care compania petrolieră a anunţat că este dispusă să renunţe în lumina noilor condiţii din piaţa petrolieră. De altfel, din toamna anului 2014, Petrom a spus că este gata să cedeze 30 de zăcăminte onshore, al căror aport la producţia de ansamblu a grupului este marginală. În linii mari, la un baril de 50 de dolari, Petrom nu mai are resursele necesare pentru a se implica în astfel de proiecte cu un impact neglijabil. Pentru alţii însă, „firimiturile“ Petrom sunt oportunităţi de investiţii. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producţie zilnică totală de aproximativ 1.000 bep/zi (representând sub 1% din producţia zilnică a OMV Petrom).
