Campanie ZF. „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. Sicor, firmă care construieşte două şcoli în sectorul 6: „Presiunea este cu atât mai mare cu cât există un deficit permanent de unităţi de învăţământ noi şi moderne“

♦ „În fiecare dintre aceste şantiere, în medie, sunt implicaţi peste 30 de muncitori, pentru activităţi de finisaje exterioare şi interioare, instalatori termici şi sanitari, electricieni“, spune Constantin Panaitescu, proprietarul Sicor.

Sicor, o companie de construcţii din Bucureşti, are în derulare contracte de proiectare şi execuţie la două şcoli publice din sectorul 6 al Capitalei – 193 şi 197, scopul noilor clădiri care se ridică fiind de a găzdui activităţi de tip „şcoală după şcoală“.

„Lucrările se află astăzi în faza de execuţie, cu un stadiu fizic de aproxi­mativ 70%. Estimăm finalizarea aces­tor lucrări pentru Q2/2024, chiar dacă termenul contractual este Q1/2025“, spune Constantin Panaitescu, proprie­tarul companiei Sicor.

Totuşi, pe panoul afişat pe gardul Şcolii 193, de pe strada Ruxandra Marcu nr. 1, se arată că lucrările au demarat pe 8 decembrie 2022, având ca termen de execuţie 24 de luni, adică doi ani, ceea ce înseamnă că oricum planul a fost ca ele să fie gata la finalul lui 2024. Nu aceleaşi gânduri le-a avut şi Primă­ria sectorului 6, care a setat aşadar prin contract anul 2025 pentru finalizare.

„În fiecare dintre aceste şantiere, în medie, sunt implicaţi peste 30 de mun­citori, pentru activităţi de finisaje exterioare şi interioare, instalatori ter­mici şi sanitari, electricieni“, spune Constantin Panaitescu. Activitatea este coordonată pe fiecare dintre şan­tie­re de echipa de implementare a pro­iectului, din care fac parte un ma­nager proiect, un şef de şantier, un in­giner de instalaţii, responsabili tehnici de execuţie şi alţi angajaţi. Forţa de mun­că foarte volatilă este o provocare.

„Presiunea finalizării lucrărilor în termenul asumat contractual este o îngrijorare permanentă pentru toate proiectele pe care le avem în derulare. În ceea ce priveşte proiectele menţionate mai sus, presiunea este cu atât mai mare cu cât este vorba de un deficit permanent în domeniul educaţional pentru unităţi de învăţământ noi şi moderne, care să aibă capacitatea de a prelua un flux din ce în ce mai mare de elevi.“

Proiectele pe care le are în lucru Sicor sunt pilot, fiind vorba de clădiri cu consum energetic aproape zero, la standarde nZEB.

„La aceste tipuri de clădiri contează extrem de mult detaliile de execuţie cu potenţial impact în eficienţa energetică - de exemplu, tâmplărie montată cu precădere din compozit în exteriorul pereţilor, placări termice la exterior cu vată minerală de 30 de cm, străpungeri la terase izolate perimetral fără punţi termice, automatizări pentru sistemele de încălzire, răcire, aer proaspăt şi iluminat.“

Sicor mai are în derulare şi alte proiecte, printre cele mai importante fiind cel pentru modernizarea reţelelor de termoficare din Bucureşti, finanţat prin fonduri europene.

„Pentru anul 2024 avem în plan deschiderea unor noi şantiere în ţară - Bacău, Constanţa, Focşani -, finalizarea proceselor de digitalizare la nivelul companiei şi continuarea investiţiilor în echipamente, utilaje şi formare profesională.“

Sicor a fost fondată în 1991, avându-l ca acţionar principal pe Constantin Panaitescu, cel care deţine pachetul de 51%. Alături de el, din acţionariatul firmei mai fac parte A. Mimi Panaitescu (39%) şi Adrian Constantin Panaitescu (10%). Constantin Panaitescu mai figurează ca acţionar şi în firmele New home in town, Urban housing, Biziteam şi The corner Cotroceni.

„Anul 2023 a fost plin de provocări pentru noi, dar a fost şi un an de consolidare generală a businessului. Rezultatul financiar este într-o uşoară creştere faţă de anul 2022, în termeni de cifră de afaceri şi marjă operaţională. Din perspectiva atmosferei de business, anul 2023 a reprezentat un an de stabilizare a echipelor de management şi coordonare a activităţilor curente, de îmbunătăţire a relaţiilor cu principalii parteneri de afaceri şi a fost un an care a adus semnarea unor contracte importante pentru anii următori.“

În 2022, Sicor a realizat, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, o cifră de afaceri de 146,6 milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent, un profit de 6,2 milioane de lei şi 123 de angajaţi. Printre contractele publice semnate de Sicor, disponibile pe platforma Termene.ro, se regăsesc cele pentru lucrări de instalare de echipamente pentru încălzire centrală, cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, în valoare de 895.000 de lei, pentru lucrări de montaj, cu Primăria Sectorului 3, în valoare de 126.000 de lei, sau pentru lucrări de instalare de echipamente pentru distribuţia apei, tot cu Politehnica Bucureşti, în valoare de 294.000 de lei.

Potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, Sicor mai are încheiate în trecut contracte de achiziţii publice pentru un afterschool în incinta Şcolii gimnaziale Sfântul Andrei (contract de 11,7 mil. lei), un corp nou în incinta Grădiniţei 274 (10,2 mil. lei), modernizarea şi reabilitarea termică a mai multor unităţi de învăţământ prin programul de eficienţă energetică a clădirilor publice (30,7 mil. lei). Toate aceste şcoli şi grădiniţe sunt în sectorul 6.

Sicor a mai derulat lucrări la instituţii de învăţământ precum Şcoala Gimnazială Leondardo da Vinci, Şcoala Gimnazială Liviu Rebreanu, Şcoala Gimnazială Voievod Neagoe Basarab, Şcoala Gimnazială Mexic, Grădiniţa 211 şi multe altele.

„Dacă există front de lucru şi o bună planificare a lucrărilor“

Şcolile din sectorul 6 – un sector „campion“ la numărul de locuinţe noi – se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată. Astfel, aceleaşi străzi care duc către şcolile existente sunt folosite şi de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Problema este că aceşti copii ajung să înveţe în trei schimburi, un program care le dă cu totul rutina peste cap şi în care nici nu reuşesc să asimileze informaţii la şcoală.

Noile investiţii sunt binevenite, însă experienţa arată că autorităţile nu văd necesară urgentarea lucrărilor astfel încât orarul elevilor să devină mai lejer. Aşa se ajunge în situaţia în care elevii sunt obligaţi să înveţe chiar şi în trei schimburi în alte şcoli decât cele la care au fost înscrişi, aşa cum se întâmplă în mai multe instituţii de învăţământ primar şi gimnazial din Bucureşti, şcolile lor fiind în reabilitare, unele chiar de ani întregi.

„O renovare moderată poate fi realizată în circa şase luni dacă există front de lucru şi o bună planificare a lucrărilor, în timp ce o renovare integrată - inclusiv consolidare structurală - necesită aproximativ douăsprezece luni, uneori şi mai mult, în funcţie de complexitatea lucrărilor. La aceste termene se adaugă şi perioada de realizare a proiectelor de specialitate“, explică Emanuel Vişan, partener în cadrul Quadratum Architecture, o firmă care a derulat până acum lucrări la mai multe şcoli din Braşov, Târgovişte şi Bucureşti.