Piaţa caselor din România a continuat să se "atrofieze" anul trecut, într-un ritm mai alert faţă de anul precedent, după ce inerţia proiectelor din anii de boom s-a estompat, finanţările private au lipsit, iar programul "Prima casă" nu a reuşit să mişte piaţa.
Aproape 49.000 de locuinţe au fost livrate anul trecut, în scădere cu 23% faţă de 2009, din care nici 3.000 de unităţi au fost realizate din bani publici, mai puţin de jumătate faţă de anul anterior.
Cu alte cuvinte, nu doar "Prima casă" a ţinut piaţa locuinţelor pe loc, ci şi ministerul condus de Elena Udrea, cea care la începutul lui 2010 anunţa un plan de construire a 100.000 de locuinţe din fonduri publice în decurs de trei ani. La un ritm de 3.000 de case pe an, proiectul anunţat ar putea fi concretizat 10%.
Circa 60% din casele noi sunt concentrate în zece judeţe din România, unde regiunea Bucureşti-Ilfov îşi adjudecă în mod tradiţional poziţia de lider, cu 6.700 de locuinţe livrate, în scădere cu 17%, în timp ce Suceava a devenit anul trecut al doilea judeţ din ţară, cu 3.700 de unităţi, în scădere cu doar 9%.
Autorităţile din Suceava spun că se construieşte în general în jurul oraşului, la o distanţă de până la 5-6 kilometri, piaţa rezidenţială trăind în primul rând din banii trimişi de românii plecaţi la muncă în afară.
"Din datele pe care le avem noi, cei mai mulţi oameni care îşi construiesc acum case au bani de la rude plecate în afara ţării, în general în Italia şi Spania", spune Angela Zarojanu, subprefectul judeţului Suceava. "Cei mai mulţi aveau deja terenuri în jurul Sucevei, în zone ca Mitoc, Şcheia sau Ipoteşti, şi au început să construiască locuinţe acolo. Înregistrăm o creştere constantă a cererii numărului de autorizaţii de construire", susţine Zarojanu.
Periferia Sucevei pare marcată de o relativă efervescenţă imobiliară, autorităţile locale estimând numărul proiectelor din zonă la câteva sute. Majoritatea proiectelor sunt concentrate în zona lacului Dragomirna, o regiune cu potenţial turistic situată la câţiva kilometri de nordul oraşului Suceava, care a atras şi atenţia unui grup de investitiori din care face parte şi Dragoş Pavăl, fondatorul Dedeman, pentru un proiect de teren de golf.
Companiile de construcţii din regiune spun însă că majoritatea proiectelor se fac în regie proprie, cererea pentru proiecte mai mari de blocuri fiind destul de scăzută. Mihai Ursan, director economic la General Construct, una dintre cele mai mari firme de profil din Suceava, cu afaceri de 60 de milioane de lei în 2010 (14 milioane de euro), spune că a livrat anul trecut 54 de apartamente, rezultatul unor proiecte începute în 2008 şi 2009, însă de atunci nu a mai început dezvoltări similare. "Lumea preferă să lucreze în regie proprie", susţine constructorul, care apreciază că pentru un metru pătrat construit costurile oscilează în jurul valorii de 600 de euro.
Cea mai mare investiţie din zona Sucevei a fost realizată de către austriecii de la Egger, care au avut anul trecut în fabrica de prelucrare a lemnului din Rădăuţi venituri de peste 100 de milioane de euro. Pe de altă parte, Suceava a atras investiţii în trei malluri, care au însă zile mai bune tot în perioada vacanţelor, când sucevenii plecaţi se întorc temporar.
A detronat Clujul. Suceava a detronat anul trecut judeţul Cluj în topul construcţiei de locuinţe, după ce în inima Transilvaniei numărul de case realizate a scăzut anul trecut de la 6.700 de unităţi la 3.200, cu peste 50%. De unde vine declinul celui mai important oraş din Ardeal?
"Piaţa a crescut artificial în Cluj mai mult decât în orice alt oraş din ţară", spune Cristina Mărginean, consilier economic în cadrul prefecturii Cluj. "Ajunsesem la un record pe ţară la costul pe metru pătrat construit. Foarte mulţi investitori, chiar şi locali, au alocat bani pentru construcţia de apartamente, însă după venirea crizei cei mai mulţi au rămas cu ele. Numărul mare de locuinţe livrate până în 2010 a fost rezultatul acestor investiţii. După venirea crizei, proiectele s-au oprit", explică Mărginean.
Dacă la Cluj imobiliarele au crescut artificial, în Oltenia piaţa locuinţelor este aproape inexistentă. Per total, în cele cinci judeţe - Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea - au fost construite doar 3.086 de locuinţe, cu 20% mai puţine decât în Suceava.
Doar Dolj şi Vâlcea s-au apropiat de pragul de 1.000 de unităţi realizate, în timp ce Mehedinţi şi Gorj, la fel ca un alt judeţ din sud, Teleorman, aproape nu există pe piaţa locuinţelor.
În judeţele din Oltenia se află 12 din cele mai mari 300 de firme din România în funcţie de cifra de afaceri, majoritatea fiind din energie (CEZ, complexurile energetice Rovinari, Turceni şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia) şi industrie (Oltchim, TMK Artrom, Alro sau Pirelli).
Aceste companii, la care poate fi adăugată şi investiţia Ford şi a componentiştilor atraşi în zonă, nu au însă acelaşi efect asupra pieţei locuinţelor ca miile de suceveni care lucrează pe bani de două ori mai mulţi în străinătate.
Suburbii ca în vest? Construcţia caselor în mediul rural, în apropierea oraşelor mari, a devenit un trend dominant pe o piaţă imobiliară în care proiectele dezvoltatorilor sunt din ce în ce mai puţine. Dacă la nivel rural numărul construcţiilor a scăzut cu doar 15% anul trecut, în oraşe declinul se situează la 30%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, astfel că locuinţele noi construite în mediul rural au ajuns la o pondere de 53% din total.
Mai bine se vede declinul pieţei dezvoltatorilor imobiliari din statistica legată de locuinţele construite în blocuri, unde numărul apartamentelor ridicate în clădiri cu cel puţin patru etaje a scăzut cu 43% anul trecut.
De altfel, un studiu recent al DTZ Echinox arată că dezvoltatorii imobiliari vor livra anul acesta doar 1.000 de locuinţe, de patru ori mai puţine decât în 2010. Putem vorbi astfel de o perioadă în care se formează suburbiile, cum s-a întâmplat în marile oraşe din Occident? Bogdan Sergentu, head of valuations and consulting la DTZ Echinox, spune că este încă prea devreme. "Infrastructura rutieră sau de utilităţi a oraşelor din România nu permite extinderea acestora peste o anumită limită şi de aceea nici crearea de suburbii funcţionale. Nu credem că în viitorul apropiat o să fim martorii apariţiei suburbiilor în România", consideră consultantul.
Suprafaţa construită medie a unei locuinţe a crescut cu şapte metri pătraţi anul trecut, pe fondul menţinerii ritmului de construcţie pentru case cu suprafeţe mari şi al declinului volumului de apartamente din blocuri. Spre exemplu, dacă în cazul locuinţelor cu 2 şi 3 camere numărul caselor finalizate a scăzut cu circa 30%, casele cu peste 4 camere - circa 25.000 noi în toată ţara anul trecut - au consemnat un declin de doar 10%.
INS remarcă în acest sens că "este relevantă o anumită particularitate: în timp ce numărul populaţiei a scăzut, fondul de locuinţe a crescut. Astfel, la sfârşitul anului 2010, numărul mediul de persoane pe o locuinţă a scăzut la 2,5, de la 2,6 în anul anterior".
Materiale noi. O altă noutate pe segmentul rezidenţial se observă în tipul materialelor de construcţie. Dacă proiectele urbane sunt prin definiţie din cărămidă şi beton, în mediul rural ponderea acestor materiale a urcat anul trecut la 82,6% din totalul caselor construite, în dauna lemnului sau a altor materii considerate "convenţionale".
Puţin peste 1.500 de locuinţe din lemn au fost construite anul trecut în România, în scădere cu 30% faţă de intervalul anterior.
Pe de altă parte, casele din mediul rural suferă în continuare la capitolul utilităţi, doar 40% din cele livrate fiind dotate cu canalizare proprie. Acesta este şi principalul motiv pentru care adevăratele suburbii ale marilor oraşe vor mai aştepta pe plan local cel puţin câţiva ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
