Pe de o parte, sunt bazele de date de dimensiuni impresionante controlate de guverne, cu scuza ca, fara acestea, lupta contra terorismului ar fi pierduta din start. Pe de alta parte, opinia publica cere raspicat respectarea dreptului la intimitate.
Este dilema secolului 21. Cine va iesi castigator? - intreaba Washington Post intr-un recent articol.
Mass-media americane duc un razboi de uzura cu autoritatile. Lupta tine de cativa ani, si s-a relansat mai aprig dupa septembrie 2001, cand guvernul american a primit o mana de ajutor in cursa de inarmare cu datele personale ale cetatenilor.
"Avem nevoie de datele voastre personale, pentru a identifica potentialii teroristi", au spus atunci oficialii. Cu ochii la monitoarele care repetau la nesfarsit scena prabusirii turnurilor gemene din New York, nimeni nu a indraznit sa ii contrazica.
Urmarea fireasca a fost un proiect finantat de Pentagon, numit Total Information Awareness. Sistemul era menit sa centralizeze date personale despre cetatenii din mai multe state ale lumii intr-o baza de date controlata de un departament specializat al Pentagonului. Programul a intrat insa intr-un con de umbra anul trecut, dupa o puternica campanie a presei americane.
Saptamana trecuta, o organizatie care militeaza pentru drepturile civile a pus din nou paie pe foc. American Civil Liberties Union (ACLU) a atras atentia ca ceea ce parea a fi un sistem inofensiv de centralizare de date era de fapt finantat cu milioane de dolari de catre guvernul american. Motivul? Firma care se ocupa de centralizarea datelor a "imprumutat" autoritatilor o lista cu 120.000 de persoane "care prezinta un potential de a avea activitati teroriste".
Programul, care are un nume sugestiv (Multistate Antiterrorism Information Exchange - MATRIX), a fost lansat imediat dupa septembrie 2001, avand drept membri cinci state americane. In contextul in care un raport recent a dezvaluit ca in birourile agentiilor federale se folosesc tot mai multe software-uri de colectare de date personale fara stirea posesorului, este de asteptat ca MATRIX sa fie supus unor atacuri mult mai dure de acum inainte.
"Teroristii nu pot fi identificati urmarind doar nume si adrese. Acest proiect transforma pe fiecare cetatean intr-un suspect", spune Christopher Calabrese, consilier al ACLU. "Teroristii pot fi opriti prin munca de investigatie clasica dusa de politisti. Un program de computer nu poate tine loc de asa ceva", a adaugat Calabrese.
Hank Asher, creatorul lui MATRIX, are o alta parere. El atrage atentia ca sistemul este controlat numai de autoritatile statelor membre, si ca datele folosite nu pot fi vandute sau instrainate in vreun fel.
"Ideea ca un terorist are dreptul la intimitate mi se pare bizara", a contraatacat Asher.
Cat de rezonabila este insa o asemenea abordare? Ceea ce este ingrijorator nu este incalcarea drepturilor teroristilor, ci ale celorlalti oameni, este de parere Jim Defede, editorialist la Miami Herald. Sute de mii de persoane sunt inregistrate pe liste "fantoma", care nu se stie cat timp vor exista, si in posesia cui pot ajunge.
Asher spune ca intelege ingrijorarea celor de la ACLU.
"Exista un pericol ca datele sa ajunga in mainile cui nu trebuie? Cu siguranta", spune el. "Dar eu cred ca pericolul este mult mai mare daca datele nu ajung in mainile cui trebuie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
