Consultările pe marginea documentelor necesare pentru licitaţia 5G - de la care statul aşteaptă în aceasta toamnă încasări de minimum 693 mil. euro - au scos la iveală şi ce nemulţumiri şi critici au adus Guvernului României în spatele uşilor închise giganţii din telecom, care în general se feresc să abordeze aceste subiecte în public în speranţa că astfel nu vor irita autorităţile şi vor obţine o rezolvare a problemelor. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a publicat însă, ca parte a procesului de consultare, toate observaţiile primite de la companiile de comunicaţii, oferind astfel acces la plângerile formulate de operatori în forma lor originală.
Documentul de 40 de pagini transmis de Orange, liderul pieţei locale de telecom - care a finalizat anul trecut achiziţia fostului Romtelecom, unde statul are 46% din acţiuni - aduce în prim-plan, în termeni diplomatici, dar fermi mai multe probleme cu care se confruntă întreaga industrie de telecom, punând accent pe faptul că unele societăţi de stat nu fac de fapt politica statului, ci ignoră strategiile asumate la nivel guvernamental.
„Reamintim dificultăţile întâmpinate de societatea noastră în relaţia cu autorităţile şi companiile sau societăţile naţionale care deţin infrastructură şi solicităm sprijinul ANCOM pentru a obţine condiţii rezonabile de utilizare, în special tarife corecte pentru închirierea de spaţii în vederea instalării elementelor de reţea. Este necesar ca societăţile deţinute de stat să-şi însuşească obiectivele asumate de statul român prin Strategia 5G, prin asigurarea accesului la infrastructura şi spaţiile necesare (clădiri, turnuri, terenuri, trasee fibră), la tarif zero sau reglementat, pe baza unui model de calculaţie stabilit de ANCOM“, scriu oficialii Orange în documentul transmis ANCOM, din care transpare, printre rânduri, exasperarea de a aborda de ani de zile acelaşi subiect.
Când vorbeşte despre faptul că firmele de stat nu fac politica statului, Orange aduce în prim-plan două exemple - Compania Naţională de Autostrăzi (CNAIR) şi compania de căi ferate (CFR).
„CNAIR aplică tarife pentru reţelele supraterane instalate pe stâlpii altor entităţi aflaţi de-a lungul drumurilor, contrar legislaţiei în vigoare. Totodată, tarifele practicate sunt excesive având un nivel de aproape 6 ori (pentru ampriza drumului), respectiv de aproape 3 ori (pentru zona de siguranţă a drumului) mai mare decât tarifele solicitate de Netcity Telecom pentru închirierea unei tubete îngropate în canalizaţia construită pe teritoriul municipiului Bucureşti, deşi administratorul drumurilor nu oferă operatorilor de telecom niciun fel de infrastructură (deci, practic nu are niciun cost asociat).“
La fel, tariful aplicat de RCS&RDS pentru tubetele din canalizaţia din municipiul Oradea este de 84,1 euro / Km / lună, deci de 5 ori mai mic decât tariful pentru instalarea de cabluri pe stâlpii amplasati în ampriza drumului şi de aproximativ 2,5 ori mai mic decât tariful pentru zona de siguranţă a drumului.“
Probleme semnificative sunt reclamate şi în legătură cu CFR. „Contractele încheiate de Orange România S.A cu CFR prevăd tarife pentru reţelele îngropate de-a lungul căilor ferate mai mari decât cele oferite de Netcity Telekom SRL şi RCS&RDS S.A, în absenţa furnizării de câtre această companie a unei infrastructuri dedicate (canalizaţie, tubete etc). Din păcate nu dispunem de putere de negociere cu această companie şi am solicitat fără succes suportul MTIC pentru analiza modului de stabilire a acestor tarife şi revizuirea nivelului acestora“.
În aceste condiţii, Orange cere arbitrului telecom să se implice în rezolvarea acestor probleme. „Astfel, în vederea facilitarii îndeplinirii obligaţiilor de acoperire, pe lâng‹ acordarea dreptului de a aduce dovezi cu privire la imposibilitatea acoperirii anumitor oblective, solicităm ANCOM să efectueze demersuri pentru determinarea tarifelor de acces la infrastructura constând în drumuri, căi ferate şi aeroporturi, pe baza unul model de calculaţe şi impunerea în sarcina deţinătorilor de infrastructură a obligaţiei de a oferi acces la resursele necesare (curent electric, trasee de fibră etc) pentru acoperirea obiectivelor administrate de acestea cu reţele de comunicaţii).“
