♦ Noua iniţiativă propune ca semnătura avansată şi semnătura electronică simplă să aibă valoare juridică de semnătură olografă, lucru care în acest moment nu se întâmplă tocmai din pricina unei legislaţii mult prea vechi ♦ În ultimii şase ani, au existat patru iniţiative legislative pentru reglementarea semnăturii electronice, dar toate au rămas blocate în parlament, fără a se concretiza.
Iniţiativa luată de mediul de afaceri, împreună cu parlamentari şi autorităţi, cu privire la reglementarea legislaţiei privind semnătura electronică rămâne în continuare sub semnul întrebării, căci de mai bine de două luni aceasta a rămas blocată în Parlament, la fel ca restul iniţiativelor similare apărute de-a lungul anilor.
Mihai Matei, vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), este de părere că toată această aşteptare şi incertitudine nu este altceva decât o tentativă clară de a bloca o iniţiativă în lipsa căreia România nu se va putea digitaliza.
„Toate iniţiativele legislative din ultimii ani pe această temă au fost abandonate în parlament. La această lege se lucrează din primăvară, ea a ajuns la o formă acceptată de toată lumea, dar de două luni stă blocată. Vedem începutul aceluiaşi film pe care îl urmărim încă din 2018, respectiv tergiversare şi tentative clare de a bloca această iniţiativă care are o miză extrem de importantă pentru digitalizarea României. Cât timp oamenii nu vor avea instrumente simple pentru a semna electronic, nu vom avea nici digitalizare pentru că nu se vor putea încheia contracte online între mediul privat, mediul public şi cetăţeni“, a spus el în timpul unei conferinţe de presă care a avut loc marţi 17 octombrie la Confederaţia Patronală Concordia.
În ultimii şase ani, au existat patru iniţiative legislative pentru reglementarea semnăturii electronice.
La finalul anului trecut, a fost demarată o iniţiativă care a avut la bază mai multe dezbateri pe tema reglementării legislaţiei privind semnătura electronică, în care au fost implicaţi parlamentari, autorităţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Însă, în ciuda acestei deschideri, spun reprezentanţii Concordia, au apărut brusc mai multe amendamente care vin să modifice sau să anuleze eforturile de până acum depuse de mediul de afaceri pentru a se reglementa legislaţia pentru semnătura electronică.
„Ne dorim ca noul cadru legislativ să vină în sprijinul evoluţiei interacţiunii digitale între mediul de afaceri şi cetăţeni, nu să o blocheze”, au mai adăugat reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia.
Concret, amendamentele despre care vorbesc reprezentanţii Concordia, explică Mihai Matei, schimbă fundamental fondul legii şi pun presiuni asupra acesteia, astfel încât să rămână în forma actuală, deşi scopul ei este cu totul altul.
Legea nouă, detaliază Ioana Regenbogen, head of legal & corporate affairs în cadrul ING Bank, propune ca semnătura avansată şi semnătura electronică simplă să aibă valoare juridică de semnătură olografă, lucru care în acest moment nu se întâmplă tocmai din pricina unei legislaţii mult prea vechi.
„Aceste semnături electronice sunt un fel de supereroi ai tehnologiei. Au o contribuţie esenţială în digitalizare şi de aceea credem că este nevoie de o lege. Avem un cadru legislativ din 2001, care este depăşit, şi care reglementează un singur fel de semnătură electronică“, a adugat aceasta.
Însă, evoluţia tehnologiei din ultimele două decenii şi-a spus cuvântul, iar legislaţia are nevoie de modificări.
În prezent, explică Edward Creţescu, general manager al platformei Regista, folosită pentru digitalizarea instituţiilor publice şi companiilor private, legislaţia europeană prevede trei tipuri de semnături electronice: simplă, avansată şi calificată.
În România, însă, legea actuală recunoaşte doar semnăturile simple şi la nivelul pieţei există doar cinci furnizori care pot oferi astăzi semnături calficate la nivel naţional, completează vicepreşedintele Confederaţiei Patronale Concordia.
Piaţa anuală a semnăturilor electronice în România, mai spune Edward Creţescu, este estimată la 40-60 mil. euro şi cuprinde doar un milion de persoane care folosesc semnătura electronică calificată. Atunci când vorbim despre această piaţă, afirmă el, ne referim aproape exclusiv la interacţiunea cetăţenilor care utilizează semnătura electronică şi mai puţin a companiilor private.
Semnăturile electronice simple, precum cele din email, sunt gratuite, în timp ce o semnătură electronică calificată poate costa circa 50 de euro. „În momentul în care legislaţia va intra în vigoare, ea va deschide piaţa, deci se vor stabili şi preţurile şi va apărea competiţia”, a mai spus Mihai Matei.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 15 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.200 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
