O nouă formulă de vânzare situată între comerţul electronic şi cel tradiţional începe să se dezvolte ca reacţie la relativul declin înregistrat de hipermarketuri, potrivit Les Echos.
Principiul este unul simplu: clientul comandă pe internet şi merge să-şi ridice produsele. Odată ce-şi parchează automobilul, clientul nu este nevoit să coboare, pentru că un angajat al punctului de livrare depune produsele comandate în portbagajul maşinii. Este un nou serviciu inspirat de McDonald's Drive.
În Franţa Auchan a fost primul care a testat conceptul. Auchan Drive a început în 2006, însă astăzi Systeme U se laudă cu cea mai mare reţea de 230 de unităţi. Totuşi, potrivit specialiştilor, Leclerc dispune de cel mai mare potenţial.
În februarie directorii grupului numărau 65 de unităţi pentru o cifră de afaceri de 179 de milioane de euro şi anticipau că vor depăşi nivelul de un miliard de euro în 2015, cu 400 de unităţi. Cei de la U generează "cu mult" peste 100 de milioane de euro.
Auchan operează 31 unităţi Auchan Drive şi 28 Chronodrive, entităţi care nu au un magazin şi care sunt administrate de o structură juridică independentă.
Fără a dezvălui cifre, Xavier de Mezerac, director financiar al grupului, a admis că această nouă formă de comerţ a reprezentat "un factor esenţial al creşterii Auchan France" în 2010.
Carrefour este încă în faza de teste. Conform unor surse, formula ar putea reprezenta 4,5% din vânzările alimentare ale hipermarketurilor.
Luând în calcul mai multe date, cifra de afaceri a unui punct de livrare oscilează între 7 şi 12 milioane de euro pe an. Potrivit companiei de consultanţă Kurt Salmon, care se pregăteşte să publice un studiu pe acest subiect, noul concept reprezintă unul din noile motoare de creştere a distribuţiei alimentare. "Nu reprezintă decât 0,5% din comerţul alimentar francez, însă contribuie deja, în cazul Leclerc, cu 7% la creşterea înregistrată în 2010", estimează Gregory Boulanger, consultant.
Cifra de afaceri generată de acest mod de comerţ a crescut de la 350 de milioane de euro în 2009 la peste 500 de milioane de euro în 2010 şi ar putea atinge peste 2 miliarde în 2015. Conceptul va reprezenta 15% din creşterea anuală a pieţei alimentare.
Pentru distribuitori, punctele de livrare constituie un vector de dezvoltare cu atât mai interesant, cu cât acestea nu sunt supuse autorizărilor de urbanism comercial, în cazul unităţilor create de la zero, care sunt simple antrepozite în care nu pătrund clienţii.
Noul concept prezintă un alt avantaj în opinia lui Gregory Boulanger: "Amortizarea investiţiei se face în cinci sau şase ani, comparativ cu zece ani pentru un magazin tradiţional."
În timp, specialiştii nu exclud încheierea de parteneriate cu alte mărci care să permită livrarea de comenzi şi din alte sectoare decât cel alimentar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
