Business Internaţional

2018 va fi anul preţurilor mai mari, al turbulenţelor geopolitice, al războiului comercial între SUA şi China şi al ascensiunii Asiei. Zona euro s-a blindat cu o economie în creştere sănătoasă

Pentru Xi Jinping (centru), preşedintele Chinei, 2017 a fost un an grozav, în care, în timp ce Trump capta atenţia publicului prin mesaje pe Twitter, şi-a întărit în linişte controlul asupra politicului atât în China, cât şi în străinătate.

Pentru Xi Jinping (centru), preşedintele Chinei, 2017 a fost un an grozav, în care, în timp ce Trump capta atenţia publicului prin mesaje pe Twitter, şi-a întărit în linişte controlul asupra politicului atât în China, cât şi în străinătate.

Autor: Bogdan Cojocaru

04.01.2018, 00:07 1845

Economia mondială s-a mişcat atât de bine în 2017 încât noul an ar putea aduce probleme, pentru unii grave: fabricilor le este din ce în ce mai greu să ţină pasul cu cererea şi de aceea ar putea fi forţate să majoreze preţurile. Preţurile mai mari sunt una dintre cauzele protestelor violente din Iran, una din puterile principale din Orientul Mijlociu. În Turcia, guvernul a scăpat inflaţia de sub control.

Nu degeaba pesimiştii de serviciu prognozează că 2018 va aduce echivalentul geopolitic al marii crize financiare mondiale.

Probleme în Orientul Mijlociu înseamnă de obicei preţuri mai mari ale petrolului, iar agitaţia geopolitică creează condiţii bune pentru creşterea cotaţiilor activelor-adăpost, cum este aurul.

Pentru zona euro, deocamdată cea mai mare provocare pare să fie capacitatea de a continua să livreze veşti bune, după cum scrie The Wall Street Journal. Euro simte din plin energia pozitivă produsă de performanţele economice. Fabricile din zona euro au terminat anul 2017 în cea mai rapidă cadenţă din ultimele două decenii.

Dar şi în Europa o multitudine de mini-Trumpi, lideri politici populişti sau cu tendinţe autoritare, ameninţă să agite spiritele.

 

Germania: toate bune pe frontul economic

În Germania, principalul motor de creştere al economiei europene, firmele sunt optimiste în legătură cu 2018. Pe multe dintre ele nu le mai impresionează ameninţările cu măsuri protecţioniste ale preşedintelui american Donald Trump şi nici posibilele pericole create de Brexit. Optimismul firmelor germane este mai mare decât era în urmă cu un an, scrie Deutsche Welle.

Diferite prognoze arată că Germania va avea anul acesta una dintre cele mai rapide creşteri economice din rândul ţărilor mari europene. Pentru acest stat, de care depind mulţi exportatori est-europeni, inclusiv din România, sutele de mii de refugiaţi nou veniţi ar putea deveni o soluţie pentru probleme de structură mai vechi, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei.

Pentru moment, consumatorii nemţi culeg roadele miracolului de pe piaţa muncii şi ale dobânzilor ultrascăzute: salariile cresc şi împrumuturile sunt ieftine. Exportatorii merg pe vârful valului revenirii economice mondiale.  Institutul Ifo prezice o creştere economică de 2,6% în 2018.

„Nu sunt semne că avansul dinamic al economiei germane se va opri brusc. Ne aşteptăm ca 2018 să aducă noi recorduri pe piaţa muncii şi alte creşteri tangibile ale salariilor“, spune Joerg Zeuner, economist-şef la KfW.

 

♦ Anul Brexitului

2018 este anul în care cea mai mare problemă economică şi politică a Marii Britanii din epoca modernă îşi va găsi o rezolvare. Guvernul britanic şi Uniunea Europeană au ca obiectiv ca în zece luni să ajungă la un acord de divorţ - Brexitul. Sau cel puţin să aibă o descriere clară a viitorului relaţiei lor, notează Bloomberg. Există interese conflictuale în ambele tabere, însă deocamdată Londra negociază de pe o poziţie inferioară.

 

♦ Sprint bun pentru euro, dar nu toţi cred în moneda europeană

Performanţele economice ale zonei euro au imprimat monedei unice europene un impuls puternic la început de an. Euro a atacat marţi maximul ultimelor patru luni. Sprintul a fost ajutat şi de comentariile unui oficial important al Băncii Centrale Europene, francezul Benoit Coeure, care a spus că dacă inflaţia nu dezamăgeşte „există o probabilitate mare“ ca extinderea programului de achiziţii de active din octombrie să fie ultima. Unii analişti prezic că euro se va aprecia în următoarele două săptămâni la maximul ultimilor trei ani în raport cu dolarul. Jucătorii de pe pieţele financiare se aşteaptă ca la începutul anului viitor BCE să majoreze dobânda de politică monetară pentru prima dată după 2011. Aceasta înseamnă scumpirea împrumuturilor. 

Pentru  dolar, 2017 a fost cel mai slab an din ultimul deceniu, iar analiştii să aşteaptă ca 2018 să fie la fel, potrivit revistei Quartz. Dolarul s-a depreciat cu mai mult de 12% faţă de euro anul trecut, un an care pentru SUA a însemnat a treia majorare a dobânzii de politică monetară, o reformă fiscală care va avantaja companiile şi un şomaj redus.

Impactul pozitiv asupra economiei americane al dobânzilor mai mari şi al reformei fiscale i-a determinat pe analiştii de la Bank of America Merrill Lynch să iasă din turmă şi să îndemne la prudenţă în ceea ce priveşte ascensiunea euro faţă de dolar, scrie Financial Times. Ei se aşteaptă ca euro să ajungă la 1,1 dolari pe unitate în primul trimestru al acestui an.

 

♦ China va depăşi SUA ca forţă economică mondială

În ceea ce priveşte forţa economică a SUA lui Trump, Ian Bremmer, preşedintele firmei de analiză de riscuri geopolitice, spune că în 2018 aceasta va fi depăşită de cea a Chinei. Predicţiile lui Bremmer sunt preluate de toate marile agenţii de ştiri. Analistul apreciază că recentul discurs de trei ore şi jumătate prin care preşedintele chinez a anunţat o „nouă eră“ a puterii şi politicilor chineze poate fi considerat unul dintre cele mai influente discursuri făcute de un şef de stat în istoria modernă.

„Când SUA se retrag din acordul de mediu de la Paris, când SUA se retrag din UNESCO şi din acordul comercial Trans-Pacific Partnership şi declară Ierusalimul ocupat ca fiind capitala Israelului, toţi membrii ONU s-au întors împotriva acestei ţări. SUA sunt pe cont propriu acum“, a explicat Bremmer. Anul 2017 ar fi trebuit să fie anul în care începe războiul comercial dintre China, cel mai mare apărător (şi beneficiar) al globalizării, şi SUA protecţionistă a lui Trump, ceea ce nu s-a întâmplat. Trump a implementat câteva măsuri de protejare a economiei, dar nimic de amploare, în timp ce Beijingul şi-a intensificat ofensiva comercială mondială, sub programul One Belt One Road Initiative, prin achiziţii de companii, unele de înaltă tehnologie din Occident, şi proiecte de investiţii în infrastructură, printre altele în Europa de Est.

Gideon Rachman, analist al Financial Times, se aşteaptă ca războiul comercial dintre SUA şi China să izbucnească anul acesta. Pretextul va fi, probabil, furtul de pro­prietate intelectuală de către companiile chineze şi subvenţionarea industriei chinezeşti a oţelului şi alu­mi­niului. Trump a cerut analize privind furtul de proprietate intelectuală. Pentru Xi Jinping, preşedintele Chinei, 2017 a fost un an grozav, în care, în timp ce Trump capta atenţia publicului prin mesaje pe Twitter, şi-a întărit în linişte con­trolul asupra politicului atât în China, cât şi în străinătate. În noiembrie, exporturile chinezeşti au crescut de două ori mai rapid decât s-a anticipat, cu 12%. 2018 va fi un an în care în general va creşte importanţa economiilor asiatice mari. Spre exemplu, Centre for Economics and Business Research, institut din Londra, a calculat că India va sări anul acesta peste Marea Britanie şi Franţa şi va deveni a cincea economie a lumii ca mărime. Până în 2027, India va depăşi şi Germania şi va deveni a treia economie a lumii.

 

♦ Anul revenirii materiilor prime

Protestele din Iran au făcut ca petrolul să înceapă anul în forţă. Preţurile ţiţeiului au avut cel mai puternic start de an calendaristic din 2014, fiind ajutate şi de perspectiva reducerii producţiei de către statele OPEC. Strategii de la Natixis Asset Management estimează că preţurile petrolului vor ajunge la 80 de dolari pe baril până la sfârşitul anului, de  la 61 de dolari în prezent.

De altfel, spun analiştii, 2018 va fi un an al revenirii preţurilor materiilor prime. În iunie 2014 cotaţiile ţiţeiului se situau la 120 de dolari barilul, împinse acolo de cererea slabă, de dolarul puternic şi de boomul producţiei petrolului de şist în SUA.

 

♦ Marea depresiune geopolitică

Tot Eurasia Group prognozează că 2018 va da echivalentul geopolitic al catastrofei financiare din 2008. Bremmer spune de mult timp că asistăm la declinul puterii occidentale şi la crearea unui vid de leadership.

„Amploarea schimbărilor politice este copleşitoare. Democraţiile liberale au mai puţină legitimitate decât oricând după al Doilea Război Mondial, iar cele mai multe dintre problemele lor de structură nu par reparabile. Astăzi, cei mai puternici lideri ai lumii acordă puţin interes societăţii civile şi valorilor comuneî, avertizează acum echipa de strategi a lui Bremmer. De asemenea, alţi analişti cred că în 2018 se vor intensifica atacurile teroriştilor ISIS şi al-Qaeda. Circa 25.000 de persoane din peste 100 de s-au dus să lupte în războiul din Siria. Mulţi dintre ei se întorc acasă.

Turbulenţele geopolitice, cerere mai mare din marile economiile emergente şi retragerea măsurilor de stimulare economică vor susţine creşterea pretului aurului. Commerzbank prognozează că 2018 va fi al treilea an consecutiv în care cotaţiile metalului preţios vor urca. Analiştii băncii văd un preţ mediu în 2018 de 1.325 dolari uncia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO