Capital de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari a ieşit din China anul trecut, semn că investitorii, oamenii înstăriţi şi companiile chinezeşti nu au încredere deplină în planurile guvernului de la Beijing de a reinventa a doua economie ca mărime din lume.
Iar una din reformele prin care guvernul vrea să modifice structura economiei, închiderea oţelăriilor care produc în pierdere, va distruge 400.000 de locuri de muncă în vremuri în care numărul protestelor muncitorilor se dublează de la an la an. Specialiştii avertizează asupra riscului ca turbulenţele sociale să se înteţească.
Toate acestea, la care se adaugă probleme ca prăbuşirea burselor şi a monedei naţionale, reducerea dramatică a rezervelor valutare şi ascensiunea meteorică a datoriei ţării (la 28.000 de miliarde de dolari), scot în evidenţă terenul nesigur prin care trebuie să meargă economia pentru a se îndepărta de exporturi ca motor de creştere şi pentru a se apropia de consum. Ieri acţiunile chinezeşti au pierdut tot ce au câştigat în ultimele 13 luni din cauza îngrijorărilor că ieşirile de capital vor accelera. Rezervele valutare ale ţării sunt cu 600 de miliarde de dolari sub vârful atins în 2014 din cauza eforturilor guvernului de a ţine sub control yuanul în încercarea de a-i da o libertate mai mare pe pieţe.
Analiştii estimează că rezervele valutare se vor reduce anul acesta cu 300 de miliarde de dolari, la 3.000 de miliarde de dolari, un nivel despre care se spune că subminează încrederea în puterea băncii centrale de a proteja moneda.
Anul trecut a fost pri-mul de după 1992 în care rezervele valutare ale Chinei au scăzut.
Ieşirile de capital s-au situat la 158,7 miliarde de dolari în decembrie, cu 50 de miliarde de dolari mai mari decât în luna anterioară. Maximul anului, de 194,3 miliarde dolari, a fost atins în decembrie, potrivit calculelor Bloomberg Intelligence. Totalul de peste 1.000 de miliarde de dolari înregistrat anul trecut eclipsează total nivelul din 2014, de 134,3 miliarde de dolari.
„Factorul declanşator al accelerării ieşirilor către sfârşitul anului a fost proasta comunicare din partea băncii centrale în ceea ce priveşte schimbarea politicii valutare“, explică Mark Williams, analist la Capital Economics. El crede că exodul capitalului va rămâne puternic deoarece investitorii încă nu au încredere în banca centrală. Presiuni suplimentare pe monedă pun şi exportatorii, care preferă să-şi păstreze capitalul în dolari în loc de yuani. Cele mai comune estimări plasează creşterea economică de anul acesta la 6,5%, după o încetinire la 6,9% anul trecut.
Investiţiile directe străine nete din China au crescut cu 7 miliarde de dolari în al treilea trimestru din 2015, cel mai slab ritm din 2000, cu intrările brute în scădere abruptă comparativ cu al doilea trimestru. În aceeaşi perioadă, investitorii străini au renunţat la acţiuni şi obligaţiuni chinezeşti de 17 miliarde de dolari, în sumă netă, potrivit calculelor JPMorgan.
În plin tumult financiar, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat reducerea producţiei de oţel cu 100-150 de milioane de tone pe an, fără a specifica vreun interval de timp. Acest efort se va traduce prin eliminarea a până la 400.000 de locuri de muncă, a explicat pentru Xinhua, agenţia de presă a Beijingului, Li Xinchuang, şeful Institutului pentru Cercetare şi Planificare în Industria Metalurgică. Membrii asociaţiei, care nu-i include şi pe producătorii privaţi de oţel, asigură 1,8 milioane de locuri de muncă, a precizat Xinchuang.
„Însă concedierile la scară largă din sectorul oţelului ar putea ameninţa stabilitatea socială“, a mai mai spus el.
Specialiştii estimează că excesul de capacitate din acest sector, care sufocă piaţa şi producătorii din Europa, ajunge la 300 de milioane de tone.
Beijingul şi Banca Mondială s-au grăbit să minimalizeze posibilul impact pe care disponibilizările le-ar avea în societate. Statul va construi un fond pentru pregătirea şi relocarea muncitorilor. BM atrage atenţia că disponibilizările din industria oţeluluiar reprezenta 3% numărul total de locuri de muncă înfiinţate anul trecut şi că prioritatea guvernului sunt oamenii, nu „companiile ineficiente care contribuie la supracapacitate şi deflaţie punând în pericol companiile sânâtoase“.
Însă şi industria cărbunelui va fi restructurată. Guvernul a anunţat că va reduce „substanţial“ capacitatea de producţie de cărbune. Unele estimări sugerează că surplusul de capacitate din industria cărbunelui ajunge la două miliarde de tone pe an, adică peste 50% din producţia din 2015. China are aproape 11.000 de mine. 100.000 de disponibilizări vor veni de la doar un singur producător de cărbune, Heilongjiang Longmay Mining Group. Şi armata se restructurează, reducând personalul cu 300.000 în următorii doi ani.
Numărul protestelor şi demonstraţiilor muncitorilor s-a dublat anul trecut, la 2.774. În decembrie, numărul de astfel de evenimente a fost de 400, un nivel record, potrivit organizaţiei de promovare a drepturilor muncitorilor China Labour Bulletin (CLB), cu sediul la Hong Kong.
„Este clar că toate sectoarele economiei au probleme. Iar motivul pentru care muncitorii fac greve sau ies la proteste este că pur şi simplu nu au alte opţiuni“, a spus Geoff Crothall, reprezentant al CLB.
Fang Xinghai, consilier economic de top al preşedintelui Xi Jinping, a căutat şi el să asigure lumea că Beijingul poate preveni aterizarea forţată a economiei chinezeşti şi consecinţele grave pe care aceasta le-ar avea asupra economiei mondiale.
„China este binecuvântată cu autoritatea puternică şi concentrată pe viitor a preşedintelui Xi Jinping, cel mai bun lider din lume“, a spus el într-un interviu pentru The Wall Street Journal. Xinghai, educat la Stanford, a fost codirector general al bursei de acţiuni de la Shanghai.
