De altfel, Tsipras a optat pentru academicieni în posturi cheie. Printre ei, Giorgos Stathakis, noul ministru al economiei, este profesor de ştiinţe economice la Universitatea din Creta, iar Nikos Kotzias, ministrul de externe, este profesor de studii economice la Universitatea din Pireu.
Tsipras, în vârstă de 40 de ani, care spre spaima investitorilor a promis că va renegocia condiţiile programului de bailout internaţional care a adus banii vitali sistemului bancar, a reuşit în doar o zi să facă ceea ce politicienii tradiţionali din vechea gardă nu au reuşit: reformarea structurii guvernului. Noul guvern va avea zece ministere şi patru superministere.
Acţiunile Alpha Bank înregistrau la jumătatea şedinţei de tranzacţionare de ieri scăderi de 17%, cele ale Piraeus Bank de -16%, iar titlurile National Bank Of Greece şi Eurobank şi-au pierdut 15%, respectiv 16% din valoare.
Noul ministru grec al finanţelor, sperietoarea oligarhilor
Yanis Varoufakis, omul care va duce lupta directă cu creditorii internaţionali pentru eliminarea austerităţii, este, aşa cum s-a autoproclamat, „un economist accidental“ şi un blogger cu talent literar care a studiat la prestigioasa universitate britanică Essex şi a predat în Australia, Grecia şi SUA.
Varoufakis va deveni unul dintre cei mai importanţi politicieni ai Europei deoarece lupta sa cu troica creditorilor va fi urmărită îndeaproape de alţi şefi de guvern care au încercat, dar n-au reuşit să îndulcească prea mult cura de austeritate prescrisă la nivel european de Berlin şi de creditori.
În interviurile de dinaintea alegerilor, Varoufakis a promis că îi va distruge pe oligarhii greci, va pune capăt la ceea ce el spune că este o criză umanitară în Grecia şi va renegocia cu creditorii reducerea muntelui de datorii al ţării.
Varoufakis, în vârstă de 53 de ani, a câştigat respectul conducerii Syriza prin posturile sale de pe Twitter despre criza financiară. Comentariile sale online sunt urmărite de mii de persoane, scrie Thomson Reuters.
„Vom distruge bazele pe care oligarhii şi-au construit timp de decenii un sistem, o reţea care suge energia şi forţa economică din oricine altcineva din societate“, a afirmat Varoufakis postului britanic de televiziune Channel 4.
În pofida discursului agresiv, reacţia inertă a pieţelor la victoria zdrobitoare a Syriza în alegeri arată că investitorii se aşteaptă ca noul ministru de finanţe să adopte un stil mai flexibil în negocierile cu creditorii.
Paolo Pizzoli, economist la ING, atrage atenţia asupra „atitudinii constructive“ a profesorului de economie după ce acesta a vorbit despre nevoia de a „minimiza conflictele şi de a maximiza şansele unor acorduri benefice ambelor părţi“.
Catastrofa Grexitului
Varoufakis, ca şi Syriza, se opune abandonării euro dar crede că pretenţiile troicăi creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional reprezintă o „nebunie“ şi că acestea trebuie contrate, notează publicaţia australiană Business Spectator. Economistul are dublă naţionalitate, greacă şi australiană.
Într-un interviu acordat în 2012 pentru Business Spectator, economistul, care a predate timp de 12 ani la Universitatea din Sydney, a explicat că dacă Grecia va abandona euro şi se va reîntoarce la drahmă „sistemul bancar s-ar prăbuşi peste noapte“.
„Toată lumea şi-ar retrage depozitele în euro de teamă că econonomiile lor vor fi convertite forţat în drahme. Timp de luni, nu va mai fi niciun sistem bancar, niciun circuit al creditului, nimic, iar până când noua drahmă va fi introdusă nu vor mai fi multe de salvat din economie“, a spus el.
Varoufakis crede că o soluţie pentru problemele Greciei ar fi ca toate ţările europene să renunţe la euro şi lăsarea mărcii germane să ajungă la valoarea corectă prin atragerea de capital. Această opţiune ar duce, însă, la deflaţie gravă în ţări precum Germania şi ar cauza stagflaţie, inflaţie ridicată şi şomaj masiv în celelalte părţi ale Europei.
În schimb, noul ministru ar prefera ca BCE să intervină pentru spijinirea euro şi nu ca Germania sau alte ţări să sprijine economiile îndatorate.
„Trebuie să decuplăm criza bancară de cea a datoriilor. Apoi criza datoriilor poate fi rezolvată cu BCE gestionând direct datoriile fiecărui stat din zona euro: BCE poate face aceasta fără a printa bani şi fără ca germanii să garanteze datoriile altora, anume funcţionând ca un intermediar între statele europene şi restul lumii financiare“, a spus în 2012 Varoufakis. Apoi, continuă el, BERD ar putea veni în ajutor susţinând proiecte de finanţare în zona euro. Economistul şi-a exprimat îndoiala că soluţiile acestea vor deveni realitate. „Ne lipsesc voinţa politică şi puterea de a coordona elita politică în aşa fel încât criza să fie anihilată şi nu alimentată.“ Trei ani mai târziu, BCE a lansat un program masiv de 1.100 miliarde de euro de achiziţii de active prin intermediul băncilor centrale din zona euro.
Merkel comunică cu Tsipras prin telegrame. Cu Putin a discutat la telefon
Cancelarul german Angela Merkel, care a discutat îndelung la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin despre criza ucraineană, a evitat o conversaţie ciudată cu noul premier al Greciei Alexis Tsipras trimiţându-i o telegramă.
În telegramă, Merkel îi scrie lui Tsipras că „vă preluaţi funcţia în vremuri grele în care aveţi mari responsabilităţi. Sper să pot consolida şi adânci împreună cu dumneavoastră prietenia profundă dintre popoarele noastre“, potrivit Reuters.
