Acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni vor fi primii care vor plăti pentru salvarea sau lichidarea băncilor, iar în linia a doua vin deponenţi cu depozite mari

Ierarhia aşa-numitului proces de „bail-in“ în cazul băncilor cu pro­bleme financiare grave este cons­finţită într-o nouă directivă care va fi respectată de toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, scrie EUobserver.

Regulile intră în vigoare începând cu ianuarie 2016, cu doi ani mai devreme decât au avut în vedere miniştrii de finanţe în poziţia comună convenită în iunie.

Reforma este una dintre cele mai curajoase încercări ale UE de a întări armurile ţărilor membre în faţa turbu­lenţelor din sistemul bancar la care au devenit vulnerabile după criza financiară.

Contribuabilii europeni au plătit aproximativ 473 miliarde de euro începând cu 2008 pentru salvarea şi consolidarea sistemului bancar. Mecanismul de bail-in „trimite un mesaj clar că acţionarii şi creditorii băncii vor fi aceia care vor suporta pierderile în zilele negre, şi nu plătitorii de taxe“, a declarat Gunnar Hökmark, membru al PE.
 

Banii contribuabililor vor fi folosiţi doar în cazuri excepţionale

Depozitele garantate mai mici de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depo­zitelor mici negarantate ale persoanelor fi­zi­ce şi companiilor le este acordat statut pre­ferenţial în ierarhia procesului de „bail-in“.

Noile reguli dau guvernelor o flexi­bilitate mai mare în a recapitaliza băncile cu bani de la buget, fie după aplicarea unor teste de stres, fie în timpul unei crize sistemice, notează Financial Times. Totuşi, intervenţiile vor fi posibile doar sub condiţii stricte şi au nevoie de aprobare din partea Comisiei Europene.

Autorităţile naţionale vor înfiinţa fonduri de lichidare alimentate cu con­tribuţii de la bănci care în urmă­torii zece ani ar trebui să atingă echivalentul a 1% din depozitele garantate, ceea ce acum la nivelul UE însumează 70 de miliarde de euro.

În cazul României, având în vedere nivelul actual al depozitelor garantate, de 18 miliarde euro, contribuţiile băncilor ar trebui să se ridice la 180 de milioane de euro.

În timp ce fondurile de lichidare pot fi accesate doar după ce procesul de bail-in ajunge să acopere cel puţin 8% din obligaţiile financiare ale băncii, ţările au libertatea de a proteja de pierderi anumiţi creditori, dar cu aprobarea Bruxellesului.

După ce este atins nivelul minim de bail-in, guvernele au posibilitatea de a intra mai adânc în fondurile de lichidare sau în resursele statului pentru a recapitaliza băncile şi proteja alţi creditori. Intervenţia este limitată la 5% din pasivele băncii şi depinde de aprobarea Comisiei Europene.
 

„Bail-in-ul s-a născut în mod legal, iar bailout este încă în viaţă, însă cumva limitat“

NaÅ£ionalizarea băncilor cu probleme va fi posibilă în circumstanÅ£e excepÅ£ionale ÅŸi doar după ce prin „bail-in“ au fost acoperite 8% din pasivele instituÅ£iei de credit. 

Recapitalizarea preventivă a unei bănci solvabile şi care îndeplineşte cerinţele minime de capital poate fi făcută după ce băncii îi sunt aplicate teste de stres aprobate de comisie. Regulile unei astfel de intervenţii vor fi stabilite de Autoritatea Bancară Europeană.

Bruxellesul a indicat anterior actualului acord că creditorii de rang inferior pot fi forţaţi să suporte pierderi chiar dacă banii contri­buabililor sunt folosiţi ca măsură preventivă.

Philippe Lambers, membru al PE implicat în negocierile cu miniştrii de finanţe, a descris noile reguli ca fiind „un pachet cu diverse“. „Bail-in-ul s-a născut în mod legal, iar bailout este încă în viaţă, însă cumva limitat“, a spus el.

În continuare, parlamentarii europeni speră că vor putea transforma în lege pla­nuri privind scheme de garantare a depo­zitelor care protejează primii 100.000 de euro din depozitele persoanelor fizice.

Între timp, miniştrii de finanţe se vor întoarce săptămâna viitoare la masa ne­gocierilor pentru a pune la punct planurile înfiinţării unei autorităţi unice de lichidare bancară şi a unui fond unic pentru salvarea sau desfiinţarea băncilor din zona euro.

BCE vrea să forţeze băncile slabe să nu mai finanţeze cu banii ieftini ai instituţiei datoriile ţărilor lovite de criză

Banca Centrală Europeană (BCE) va încerca să forţeze băncile să constituie rezerve speciale de capital pentru a acoperi eventualele pierderi provocate de obligaţiunile suverane în încercarea instituţiei de a împiedica băncile slabe să-i folosească banii pentru a acoperi datoriile ţărilor afectate de criză, scrie Financial Times.

BCE va putea face mai stricte regulile privind portofoliile de obligaţiuni suverane ale băncilor în virtutea noilor puteri pe care le va primi după ce va deveni supraveghetor unic al sistemului bancar din zona euro şi a rolului actual de emitent de monedă, a explicat pentru publicaţia britanică Peter Praet, membru în consiliul executiv al BCE. Obligaţiunile suverane sunt catalogate de obicei ca lipsite de riscuri.

Banca centrală a zonei euro va încerca să schimbe uzanţele combinându-şi puterea de a testa sănătatea băncilor şi cea de a oferi instituţiilor de credit lichiditate ieftină pe termen lung.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels