Antoine Frérot, CEO Veolia: Pământul va deveni din ce în ce mai scump în viitor. Care sunt schimbările din următorii 20 de ani

12 feb 2018 Autor: Cristian Hostiuc

Antoine Frérot

Gigantul francez Veolia spune că în următoarele decenii schimbările demografice, sociale, urbane şi de nutriţie vor adu­ce modificări semnificative în modul în care vor fi folosite şi valorizate resursele, respectiv modul de obţinere şi preţul lor.

„Până în 2040, populaţia lumii va creşte cu încă 2 miliarde de oameni, depăşind 9 miliarde, 60% din oameni vor trăi în zonele urbane, cererea de energie electrică va creşte cu 40%, iar calitatea aerului, solului şi a apei va suferi modificări importante. Întrebarea mea este cum vor hrăni în plus 2 mi­liarde de oameni, de unde va veni energia electrică (cine o va produce şi cum va fi livrată) pentru a susţine creşterea populaţiei în oraşe, unde clasa mijlocie va câştiga teren, sau, de exemplu, pentru maşinile electrice, cum vom asigura în viitor apa, care va fi calitatea aerului şi a solului“, spune Antoine Frérot, preşedinte şi CEO al Veolia Environment.

Dintre toate resursele - apă, teren, energie, hrană - care va avea cea mai mare creştere a preţului? 

„Cred că la nivelul resurselor de energie se vor găsi alternative, apa poate fi refolosită, dar va fi mai dificil pentru pământ. În aceste condiţii, cel mai probabil preţul pământului va avea cea mai mare creştere în viitor“, spune Frérot.

Veolia este un grup de utilităţi cu afaceri anuale de 25 mld. euro şi o capitalizare bursieră de 10,8 mld. euro, cu o prezenţă în în­treaga lume şi care are servicii de furnizare de apă, salubrizare şi energie. În 2016, a asigurat la nivel mondial apă pentru 100 de milioane de locuitori, servicii de salubritate pentru 61 de milioane de locuitori, a produs 54 de milioane de megawaţi de energie şi a transformat 30 de milioane de tone de gunoi în noi materiale şi energie. Principalii acţionari ai Veolia sunt „CEC-ul“ francez, grupul Dessault şi compania de asigurări Groupama.

În România, Veolia are operaţiuni în Bucureşti - prin Apa Nova -, în Ploieşti şi Iaşi. În boardul Veolia sunt doi oameni care au avut o legătură importantă cu România, Louis Schweitzer, fostul CEO al Renault, care a cumpărat Dacia la finalul anilor ’90, în cea mai de succes privatizare din România, şi a creat Loganul, şi Daniel Bouton, fostul CEO al grupului bancar Société Générale, cel care deţine BRD, a treia bancă din România. Antoine Frérot a prezentat săptămâna trecută la Paris cum vede Veolia provocările viitorului, având în vedere schimbările care vor avea loc. „Rolul nostru este de a face astăzi ceva, de a găsi soluţii şi a dezvolta alternative pentru a fi pregătiţi pentru schimbările din viitor.“

Apa va deveni o sursă de conflict, calitatea terenurilor se reduce, urbanizarea şi, spre exemplu, clădirile de birouri schimbă calitatea aerului, iar toate aceste lucruri vor aduce schimbări importante. 

Emanuel Faber, preşedinte şi CEO al gigantului francez Danone, spune: Trebuie să reinventăm producţia de mâncare pentru a face faţă cererii. Proteinele necesare oamenilor vor fi luate în viitor din insecte sau larve, nu numai din carne de vită, pui, porc sau peşte. Antoine Frérot precizează: Noi nu vrem să fim fermieri, dar vrem să lucrăm cu Danone şi cu alte firme pentru a oferi soluţii legate de apă sau energie. 

Foarte multe dintre soluţiile viitorului depind de schimbările care sunt operate astăzi şi de modul în care autorităţile ţărilor vor să schimbe legislaţiile pentru a permite dezvoltarea de noi soluţii. „Noi vrem să vedem reglementări în privinţa poluării aerului aşa cum sunt reglementările la poluarea apei“, a menţionat CEO-ul Veolia. Trebuie să găsim soluţii la poluarea care vine din fabrici, din clădiri de birouri sau din agricultură.

Veolia a început câteva proiecte la nivel global care să ofere soluţii de reciclare a aerului (în hotelul Sheraton din Dubai sau în clădiri de birouri sau soluţii de energie din biomasă pentru Renault Tanger din Maroc). „În New York am realizat economii de 140 de milioane de dolari pentru autorităţile publice în privinţa eficienţei energetice“, a menţionat Frérot. Dacă nu ne pregătim acum, dacă nu ne dezvoltăm acum abilităţile profesionale necesare pentru viitor, va fi mult mai dificil. Aceasta este viziunea noastră pentru viitor şi o vom adapta pe parcurs în funcţie de evenimente“, a conchis Antoine Frérot.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.02.2018

 
Cuvinte cheie:
viitor
, pamant
, schimbari
, franta
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide