Oricărui puseu al crizei zonei euro liderii europeni i-au răspuns cu summituri, adesea considerate cruciale pentru soarta uniunii monetare, dar care de multe ori au dezamăgit. Astăzi, şefii de state şi de guverne din UE se vor întâlni din nou, la Bruxelles, tema oficială a discuţiilor fiind creşterea economică şi locurile de muncă.
Presa internaţională vorbeşte însă de o adevărată coaliţie a guvernelor latine, sprijinită de SUA, care se revoltă împotriva Germaniei şi va încerca să modifice radical strategia economică dictată de aceasta Europei. Discuţiile vor atinge cu siguranţă şi criza politică din Grecia, care riscă să scoată ţara din zona euro.
Axa triplă formată de preşedintele Franţei François Hollande, premierul italian Mario Monti şi premierul spaniol Mariano Rajoy va propune măsuri precum garantarea la nivelul zonei euro a depozitelor bancare pentru a stopa hemoragia de capital a băncilor din sud-estul Europei şi transformarea BCE în creditor de ultimă instanţă, scrie The Telegraph. De asemenea, Parisul, Madridul şi Roma vor insista pe introducerea de eurobonduri pentru finanţarea unui fel de "Plan Marshall" pentru consolidarea economiilor, menit să recâştige încrederea pieţelor, chiar dacă beneficiile acestuia vor fi vizibile doar pe termen lung.
Monti a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că "intrarea în joc" a lui Hollande a schimbat dinamicile politicii europene şi că de acum are un aliat "cu care este pe aceeaşi lungime de undă".
Uniţi doar în principii
Coaliţia rebelă este destul de fragmentată. Italienii, ca şi britanicii şi polonezii, sunt mai pudenţi în legătură cu relaxarea austerităţii. Ei vor ca BCE să printeze bani şi să elimine riscurile defaulturilor suverane cu achiziţii nelimitate de obligaţiuni. Francezii vor ca guvernele să injecteze fonduri în economie. Spaniolii vor şi ei ca BCE să acţioneze mai hotărât, dar susţin relaxarea austerităţii.
Rebelii au însă un scop comun, să pună capăt politicilor care au sufocat revenirea economică a Europei.
"Totul va fi pus pe masă. Toate uneltele, toate propunerile vor fi bine-venite şi nu pregătesc acest summit informal pentru a crea conflict. În pachetul de măsuri vor fi şi eurobondurile şi am confirmarea că nu voi fi singurul care le va propune", a spus Hollande.
Liderul francez a câştigat alegerile promiţând că va contracara politica de austeritate promovată de Germania. Summitul va fi primul la care socialistul Hollande participă.
"Furia direcţionată spre cancelarul german Angela Merkel începe să-i zgâlţâie pe germani pentru prima dată. Au început să înţeleagă cât de nepopulari au devenit şi cât de puţin timp au la dispoziţie pentru a acţiona. Presiunile dinspre Beijing şi Washington cresc", consideră Giles Merritt, şeful organizaţiei non-profit "Prietenii Europei".
Merkel, tare pe baricade
Dar nicio soluţie pentru criza zonei euro nu poate funcţiona dacă nu este sprijinită de Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul principal de creştere al economiei Europei. Merkel a atenţionat însă că nu se va sfii să intre în conflict cu Hollande la summitul de astăzi. O cooperare bună "nu exclude poziţii diferite", a spus cancelarul. Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble a indicat că ţara sa este pregătită să ia în considerare toate ideile care ar putea stimula creşterea economică din zona euro.
Germania se opune cu hotărâre eurobondurilor, susţinând că diferenţele dintre randamentele obligaţiunilor reprezintă stimulente pentru economiile mai slabe pentru a se reforma şi îmbunătăţi competitivitatea, notează Bloomberg.
De când Grecia a avut primele semne de boală, la sfârşitul anului 2009, răspunsul lui Merkel s-a bazat în mare parte pe considerente de politică internă. Germanii o sprijină în demersul ei de a reduce deficitele bugetare în Europa.
SUA se implică
Gravitatea crizei din Europa l-a determinat pe preşedintele american Barack Obama, care vrea să obţină încă un mandat în alegerile din noiembrie, să se implice direct.
"Ce se întâmplă în Grecia are efecte şi în SUA. Afaceriştii ezită să investească dacă văd multă incertitudine deoarece aceasta ar putea aduce o nouă încetinire a economiei globale", a spus Obama. El a găzduit recent o reuniune a G8 în apropiere de Washington şi un summit NATO la Chicago.
De altfel, preşedintele american a indicat câteva direcţii spre care trebuie să se uite Europa pentru ieşirea din criză.
"Trebuie să construim scuturi de protecţie pentru a ne asigura că ţările care fac ceea ce trebuie nu sunt vătămate doar pentru că pieţele sunt nervoase. Trebuie să ne asigurăm că băncile sunt recapitalizate, astfel încât investitorii să aibă încredere. Şi trebuie să ne asigurăm că există o strategie de creştere care să meargă alături de nevoia de disciplină bugetară, dar şi o politică monetară care să ajute state precum Spania şi Italia să atingă obiectivele dificile", a declarat preşedintele american.
El consideră că aceste măsuri vor oferi pupulaţiei statelor cu probleme perspectiva creşterii economice, a locurilor de muncă sigure şi a creşterii veniturilor.
Premierul britanic David Cameron a transmis un mesaj similar către liderii europeni, subliniind că 40% din exporturile britanice merg în zona euro.
Îngrijorările legate de Grecia au făcut să se evapore aproape patru miliarde de dolari de pe pieţele de acţiuni luna aceasta, iar euro s-a depreciat cu peste 3% în raport cu dolarul.
Zona euro, în continuare economia bolnavă a lumii
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimează că economia zonei euro va trece printr-o recesiune uşoară anul acesta, de -0,1%, care va fi urmată anul viitor de o creştere anemică de 0,9%.
Rata şomajului va urca, la 10,8% anul acesta şi la 11,1% în 2013, scrie Le Monde.
"Vedem stagnare în zona euro, dar care ascunde diferenţe importante, cu statele nordice pe creştere şi cele din sud în recesiune", a afirmat Pier Carlo Padoan, economist-şef al OCDE.
El a avertizat asupra pericolului ca în zona euro criza să scape de sub control, cu Grecia chinuindu-se să rămână solvabilă, iar băncile spaniole având nevoie de recapitalizare.
În SUA, însă, dacă ţara nu se va confrunta cu o catastrofă financiară sau panică pe pieţe, economia va avansa, probabil, cu 2,4% anul acesta şi cu 2,7% anul viitor. Şomajul se va situa la 8,1% în 2012 şi la 7,6% în 2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
