Banii şi comerţul arată că economia Moldovei se desprinde încet, dar sigur de Rusia. Cu politica este mai greu

8 ian 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Pavel Filip, premierul Republicii Moldova

♦ Anul trecut a marcat două premiere pentru Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, prinsă între UE şi interesele Moscovei: moldovenii plecaţi la lucru în străinătate au început să trimită acasă mai mulţi euro decât ruble, iar Rusia a picat de pe primul loc în topul investitorilor străini pe şase.

Dacă principalii investitori străini din Moldova sunt de acum ţări din UE, Comisia Europeană, puterea executivă a UE, a suspendat anul trecut fon­duri destinate stabilizării economice şi susţi­ne­rii reformei justiţiei deoarece Mol­dova încalcă drep­turile omu­lui şi statul de drept. În aceste con­diţii, Moldova flirtează cu China.

Anul trecut, cel mai mare investitor străin a fost Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

De asemenea, între 2015 şi 2017 ponderea în exporturile Repu­blicii Moldova a statelor UE a crescut de la 62% la 65%, în timp ce ponderea Rusiei s-a redus de la 12% la 11% (date pentru perioada ianuarie-octom­brie, luate de la Biroul de statis­ti­că al Republicii Moldova).

În plus, Moldova importă din ce în ce mai mult din UE (50%, faţă de 49% în 2015) şi mai puţin din Rusia (11%, faţă de 13%). Cei mai mari parteneri co­mer­ciali ai Moldovei din UE sunt Italia şi Germania.

Cea mai nouă analiză a băncii naţionale a Mol­dovei arată că de anul trecut Olanda şi Spania au urcat pe primul şi al doilea loc în topul inves­tito­rilor străini în ceea ce priveşte stocul inves­tiţiilor di­recte. Pe următoarele poziţii vin Fran­ţa, Cipru şi România, scrie Balkan Insight.

Potrivit aceleiaşi analize, investiţiile străine au cres­cut cu aproape 18% anul trecut faţă de 2016, la 3,5 miliarde de dolari.

În al treilea trimestru din 2017, moldovenii au trimis acasă 154,1 milioane de dolari, 136 milioane de euro şi doar 27 de milioane de ruble ruseşti, arată datele băncii centrale moldovene. Circa 800.000 de cetăţeni moldoveni erau anul trecut înregistraţi ca locuind sau muncind în străinătate, însă numărul real este estimat la un milion. Jumătate dintre aceştia ar munci acum în UE, SUA şi Canada, iar cealaltă jumătate ar locui şi munci în Rusia şi Ucraina. Moldova are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori. Această mică ţară are una dintre cele mai mari rate de emigrare din lume. Remiterile contribuie cu aproximativ 25% la PIB.

Încurajată de politica UE de deschidere spre Est, Moldova a semnat în 2014 Acordul de Asociere cu UE, o colaborare care ar trebui să ajute ţara să iasă de sub sfera de influenţă a Rusiei. Moscova a reacţionat la aceste încercări impu­nând în 2013 şi 2014 restricţii asupra exporturilor moldoveneşti şi expulzând mii de muncitori moldoveni fără documente.

Banca centrală a atras atenţia că fluxurile remiterilor urmează direc­ţia tendinţelor politice. Un son­daj de opinie recent arată că sprijinul moldovenilor pentru ideea ca Moldova să adere la blocul comunitar european este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, notează Euronews. Potrivit stu­diu­lui, realizat în noiembrie şi de­cembrie, 60% din participanţi vor ca Moldova să intre în UE. În mai-iunie, rata era mai mică de 50%. Moldova nu este una dintre cele cinci candidate oficiale la aderare (Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia). Această ţară are un guvern pro-european şi un preşedinte foarte pro-rus. Însă în Moldova preşedintele are puteri restrânse.

Premierul pro-european Pavel Filip a dez­vă­luit anul trecut că ţara sa nu va mai primi bani de la UE deoarece nu mai îndeplineşte condiţiile. UE s-a angajat să acorde Moldovei împrumuturi de 60 de milioane de euro şi fonduri nerambursabile de 40 de milioane de euro ca ajutor pentru stabi­liza­rea economiei şi promovarea reformelor.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Con­diţia de bază este respectarea procesului demo­cratic şi a statului de drept. Însă anul trecut Mol­dova a introdus o nouă lege electorală despre care un organism pan-european de protecţie a drep­turilor omului - Comisia de la Veneţia - a spus că poate servi uşor anumitor interese, scrie Reuters. În plus, Moldova a fost zguduită de un scandal în care echivalentul a 8% din PIB a fost furat din trei dintre cele mai mari bănci între 2012 şi 2014.

BERD este cel mai mare investitor în Repu­blica Moldova, cu investiţii de peste jumătate de mi­liard de euro. În 2017, investiţiile acestei instituţii financiare internaţionale s-au ridicat la ni­velul record de 130 de milioane de euro. În noiem­brie 2016, FMI a aprobat o facilitate de creditare pe trei ani de 183 de milioane de dolari pentru Moldova.

Deşi Moldova se vrea a fi o piaţă deschisă, nu­mă­rul întreprinderilor cu capital străin reprezintă doar 7% din total. Însă pentru aceste companii muncesc 15% din salariaţii din ţară. Contribuţia investitorilor străini la bugetul asigurărilor sociale constituie 21%, potrivit Echipei Economice Ger­man­e din Moldova, un grup de experţi care oferă consultanţă Guvernului.

Moldova se dinstanţează de Rusia financiar şi comercial, dar flirtează cu China. Cele două state au convenit la sfârşitul anului trecut să înceapă discuţiile pentru un acord de comerţ liber. Moldova ar putea deveni încă un pod către UE pentru produsele chineze. În primele zece luni ale anului trecut, exporturile moldoveneşti către China au crescut cu 24%. 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2018

 
Cuvinte cheie:
Moldova
, Rusia
, uniunea europeana
, exporturi
, investitori straini
, republica moldova
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide