Bulgaria, prinsă între Moscova şi Bruxelles

1 mai 2014 Ziarul Financiar

Conflictul ruso-ucrainean a scos la iveală o diviziune în societatea bulgărească, cu legături istorice puternice atât cu Occidentul cât şi cu Estul. Reacţiile variază de la simpatie pentru Rusia la teama de setea de putere pe care o manifestă Putin, scrie Deutsche Welle.

Bulgarii sunt strâns legaţi de Rusia prin alfabet, religie şi istorie. Deşi ţara est-europeană nu are graniţă comună cu Rusia, aceasta continuă o relaţie lungă şi complicată cu „fratele mai mare“.

Criza din Ucraina a oferit un nou impuls confruntărilor existente de mult timp în Bulgaria între simpatizanţii ruşilor şi partea rusofobă.

Bulgaria a intrat după Al Doilea Război Mondial sub influenţa sovietică şi a rămas în sfera comunistă până la căderea Cortinei de Fier în 1989. În versiunea bul­gară oficială a istoriei, Rusia este „elibe­ratorul Bulgariei de sub jugul turcesc“, având în vedere că statalitatea bulgară a fost restabilită după războiul ruso-turc din 1877 – 1888. Însă istoricul Plamen Ţvetkov vede această versiune ca fiind un clişeu propagandistic repetat fără a fi analizat critic în cărţile de istorie şi în mass-media.

„Majoritatea bulgarilor nici nu ştiu că tratatul de pace din 1878 nu a avut legătură cu eliberarea lor. Acesta mai degrabă a consfinţit ocupaţia pe termen lung a Bulgariei de către armata rusă şi a servit la promovarea intereselor ruseşti în Balcani“, a spus Ţvetkov.

La întrebarea „Ce manifestanţi sus­ţineţi în Ucraina: proeuropeni sau proruşi?“, pusă într-un sondaj de opinie efectuat de Gallup,  43% dintre bulgarii intervievaţi au răspuns că sunt indecişi, în timp ce 30% suportă partea europeană şi 27% partea rusă.

Deşi Bulgaria este membru al UE şi recunoaşte oficial poziţia UE în privinţa Ucrainei, statul balcanic este dependent de gazul rusesc şi este guvernat de un cabinet majoritar format din simpatizanţi socialişti ai Rusiei.  

Susţinerea pentru Putin manifestată de cea mai săracă ţară a UE merge mai departe de legătura istorică şi rezervele energetice. Majoritatea cetăţenilor bulgari sunt nemulţumiţi de calitatea de membru european şi privesc cu o atitudine pozitivă relaţiile ostile dintre Kremlin şi Bruxelles.

„Sentimentul antieuropean este ataşat tendinţei rusofile. Nu este nimic con­damnabil în sentimentul de apropiere faţă de Rusia, dar este surprinzător că nu doar socialiştii, ci şi naţionalişti bulgari sprijină regimul liderului rus“, a explicat politologul Daniel Smilov.

Alianţele politice formate în Bulgaria au un caracter confuz: socialiştii foşti comunişti, naţionaliştii bulgari cât şi cei antieuropeni şi antiamericani îl susţin pe Putin deşi acţiunile politice ale liderului rus ameninţă securitatea statului bulgar.

„În felul acesta Bulgaria îşi schimbă identitatea politică. În mare parte, rusofilii bulgari se definesc a fi oameni de stânga, dar suportă în acelaşi timp un imperiu care timp de 200 de ani a înăbuşit mişcările revoluţionare şi luptele pentru libertate. În Bulgaria, cei care îi condamnă pe ruşi sunt văzuţi ca aparţinând politicii de dreapta, în timp ce simpatizanţii sunt oameni de stânga. Este de-a dreptul o idioţenie“ a explicat filosoful Ivailo Dicev.  

El consideră că aceste percepţii asupra politicii de stânga şi de dreapta sunt greşite când vine vorba de Rusia.

„Este o confruntare foarte veche între Est şi Vest în Bulgaria ce nu a fost depăşită nici până acum“, a mai adăugat el.

Tabăra proeuropeană din Bulgaria avertizează că Moscova tratează ţara ca pe o exclavă rusească. Mii de cetăţeni ruşi deţin imobile în Bulgaria, în timp ce figurile proeminte ruse sunt foarte active în economia şi mass-media statului balcanic. În plus, există şi teama de reîntregire a vechiului bloc estic. Calitatea de membru al NATO şi al UE a Bulgariei este privită de către susţinătorii occidentali ca fiind indispensabilă.

Încă o dată societatea bulgară este împărţită între Vest şi Est, între Bruxelles şi Moscova. Mulţi dintre cei care vedeau alianţa cu Vestul ca pe un fapt benefic sunt dezamăgiţi. Specialiştii sunt rezervaţi în privinţa faptului că Bulgaria va mai cădea încă o dată în sfera de influenţă a Moscovei, deşi manifestanţii antieuropeni sunt tot mai numeroşi, această tendinţă fiind tot mai răspândită în întreaga ţară şi putându-se reflecta în alegerile europarlamentare din mai.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.05.2014

 
Cuvinte cheie:
bulgaria
, bruxelles
, moscova
, prindere
, rusia
, ucraina
, vladimir putin
, societate
, teama
, conflict
, legaturi
, manifestare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide