Totuşi, analiştii spun că şi alte bănci centrale ar putea opta să intre în teritoriu negativ.
Băncile centrale au rate de referinţă diferite, astfel încât politicile ratelor negative pot lua diferite forme. Astfel de politici au fost pentru prima dată adoptate ca experiment în Europa, însă par să câştige teren şi în alte părţi ale lumii.
Banca centrală a Canadei prezintă cea mai mare probabilitate de a opta pentru rate negative din rândul marilor bănci centrale ale lumii în acest an sau anul viitor, potrivit lui Marc Chandler, de la BBH.
„Nu spun că banca centrală a Canadei va face acest pas, însă aceasta este candidata cu cele mai mari şanse din rândul celor care nu au ajuns încă aici“, a declarat Chandler.
Rata de referinţă a Canadei se situează deja la un nivel scăzut, de 0,5%, iar banca centrală a ţării pregăteşte pieţele pentru posibilitatea introducerii de rate negative discutând în legătură cu posibila eficienţă a acestora ca instrument de politică.
„În eventualitatea puţin probabilă ca economia să sufere un nou şoc negativ major, banca ar putea implementa măsuri de politică monetară neconvenţionale, printre acestea împingerea ratei de politică monetară sub zero pentru încurajarea cheltuielilor“, se arată într-o declaraţie a băncii centrale canadiene.
Banca urmează a lua o decizie cu privire la rate pe 9 martie.
Norvegia este o altă candidată la rate negative, potrivit lui Chandler. „Norvegia ar putea urma Canadei. Însă problema acesteia este creşterea, nu deflaţia.“
Norvegia şi-a menţinut rata de referinţă la 0,75% din septembrie 2015. Norges Bank avertiza în decembrie că rata ar putea fi redusă în primul semestru al acestui an. Următoarea decizie privitoare la rate va fi anunţată pe 17 martie.
Alte ţări care ar putea decide să îmbrăţişeze ratele negative includ Israelul, Marea Britanie şi Cehia. În cazul Cehiei, banca centrală a menţionat această posibilitate în prima săptămână a acestei luni.
