Structura de proprietate creată de fondatorul Ikea Ingvar Kamprad în anii ‘80 ţine retailerul în afara controlului familiei, scrie Bloomberg.
În momentul decesului, la vârsta de 91 de ani, Ingvar Kamprad ocupa poziţia a opta în clasamentul Bloomberg al miliardarilor cu o avere evaluată la 58,7 miliarde de dolari. Aceasta nu va ajunge însă la moştenitori.
Kamprad a transferat cu decenii în urmă controlul asupra celui mai mare retailer de mobilă către o reţea de fundaţii şi holdinguri menite să asigure independenţa şi supravieţuirea pe termen lung a conceputului Ikea.
Prin această structură, creată în anii ‘80, Kamprad a dorit să se asigure că firma suedeză rămâne în afara controlului direct al familiei, moştenitorii săi rămânând cu o avere mult mai redusă derivată din Ikano Group, controlat de familie. Grupul operează o colecţie de businessuri din sectorul financiar, imobiliar, incluzând magazinele Ikea din Asia de Sud-Est, şi a raportat active totale de 8 miliarde de euro şi o rată de solvabilitate de „aproape 30%“ în 2016, potrivit website-ului acestuia.
Structura creată de Kamprad a plasat deţinerea majorităţilor Ikea către Stichting Ingka Foundation, o entitate olandeză având obiectivul declarat de a „susţine inovaţia“ în design. Mărcile şi conceptul companiei au fost plasate sub controlul Interogo Foundation, cu sediul în Liechtenstein, a cărei subsidiară, Inter Ikea, este francizorul mondial Ikea.
„Fundaţia Interogo este administrată de un consiliu alcătuit din cel puţin doi membri şi un consiliu de supervizare alcătuit în principiu din 7 membri“, scria Anders Bylund, director de comunicare al Interogo, în cadrul unui email din 29 ianuarie. „Membrii familiei Kamprad din consiliile de supervizare au fost şi vor fi întotdeauna minoritari“.
Deşi poartă numele de fundaţie, Stichting Ingka are numai în parte un caracter filantropic. Statutul său permite în acelaşi timp ca profiturile să fie reinvestite în companie, potrivit lui Per Heggenes, CEO al Ikea Foundation.
Structura a fost creată cu scopul de a se asigura ca Ikea, în forma sa prezentă, să-i supravieţuiască mult timp fondatorului său. Experţii spun că modul în care a fost creată pune accent pe continuitate, nicio persoană, fie manager ori moştenitor, neputând prelua controlul asupra companiei după moartea lui Kamprad.
„Nu banii îl interesează“ pe Kamprad, declara Heggenes pentru Bloomberg în 2012. „Acest lucru este clar din modul în care a structurat deţinerea companiei“.
La sfârşitul anului trecut, autorităţile de la Bruxelles au lansat o anchetă cu privire la aranjamentele fiscale ale Ikea. Autorităţile analizează două decizii ale autorităţilor fiscale din Olanda care au permis Inter Ikea, partea imperiului suedez din sectorul de retail care controlează marca şi drepturile de franchizare, să-şi reducă semnificativ plăţile în contul taxelor din 2006 recurgând la tranzacţii între părţile companiei despre care oficialii cred că este posibil să nu reflecte realitatea economică, potrivit FT.
Partidul Verzilor, o formaţiune pan-UE, acuza Ikea în 2016 de o evaziune fiscală de 1,1 miliarde de dolari între anii 2009-2014 prin transferarea profiturilor din Europa printr-o subsidiară din Olanda.
