Privind relaţiile comerciale dintre România şi Franţa, nu avem a ne teme: din 2010, în relaţiile comerciale cu Franţa, România este pe excedent. Dacă trendul se menţine şi în 2012, dacă Franţa nu cade în recesiune, acest excedent cumulat pe trei ani ar putea fi de 1 mld. euro. Automobile Dacia, deţinută de francezii de la Renault, este prima vioară a acestei răsturnări de situaţie. Pentru că, doar în 2007, deficitul comercial al României în relaţia cu Franţa se apropia de 1 mld. euro.
Franţa lui Sarkozy ne-a blocat, iniţial, accesul în Spaţiul Schengen - ceea ce l-a lovit puternic pe preşedintele Băsescu care îşi făcuse din aderare ţinta celui de-al doilea mandat. A continuat apoi să susţină tacit opoziţia Olandei sau a Finlandei faţă de aderarea României. Dacă Franţa ar fi fost avocatul României, cum s-a întâmplat în timpul preşedinţiei lui Jacques Chirac, România era acum în Schengen foarte probabil. Dar Franţa lui Sarkozy nu a făcut nici cel mai mic gest de bunăvoinţă. Nu sunt date clare, dar nici ce se întâmplă în lume nu este o pură întâmplare. Parteneriatul strategic româno-francez a rămas literă moartă. Iar unele companii franceze au început să aibă probleme în România.
Ministerul Transporturilor a reziliat anul trecut contractul cu gigantul francez Colas pentru tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia spre disperarea fostului ambasador francez Henri Paul care a strigat: nedreptate!
Afacerile Vinci în România eşuaseră lamentabil cu un an înainte, când consorţiul Vinci-Akor a denunţat unilateral contractul (primul contract major în parteneriat public-privat) pentru realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov (55 km.) cu o valoare de construire de 1,9 mld. euro şi asta după ce licitaţia se întinsese pe o durată de doi ani. Câteva luni mai târziu Gas de France se retrăgea din contractul de 4 mld. euro de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul).
Acum mulţi oameni politici români aşteaptă un oarecare dezgheţ, mai ales că Hollande nu este îndârjit împotriva emigranţilor şi pentru că este posibil ca, după alegerile legislative din toamnă, la Bucureşti să se instaleze un guvern de centru-stânga.
Stricăciunile politice pot fi reparate, mai ales că realitatea economică spune cu totul altceva: principalele 10 firme franceze care activează în România (fără BRD SocGen) au o cifră de afaceri anuală de 6,5-7 mld. euro şi peste 40.000 de angajaţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
