In intreaga lume, preturile alimentelor au scapat de sub control. Anul trecut, de pilda, pretul graului a crescut cu 77%.
Totusi, aceasta crestere, una dintre cele mai mari inregistrate vreodata, a fost depasita cu usurinta de cea de 141% a pretului orezului. Odata cu aceasta din urma a survenit o volatilitate economica si geopolitica ce ameninta sa alimenteze criza financiara de la nivel mondial, sunt de parere analistii, citati de publicatia Czech Business Weekly. Ca intotdeauna, intr-o astfel de situatie se pot face sau pierde bani, intrebarea cea mai importanta este cum se va intampla acest lucru.
Presedintele Camerei de Comert de pe Coasta de Fildes, Jean Louis Billon, a afirmat ca rezultatul acestui lucru este "o situatie exploziva ce ameninta stabilitatea politica", referindu-se la protestele violente declansate de scumpirea alimentelor si de ceea ce cetatenii tarii au perceput ca fiind o lipsa a initiativei guvenului.
Proteste similare l-au fortat pe premierul statului Haithi, Jacques-Edouard Alexis, sa demisioneze din functie in luna aprilie, iar liderii numeroaselor state africane, asiatice si din sudul Americii Latine au fost nevoiti sa reactioneze. "Scumpirea alimentelor la nivel mondial duce la revolte si la nemultumiri, creste riscurile investitiilor pe numeroase piete si afecteaza economii prospere", avertizeaza expertii. "Investitorii trebuie sa fie atenti la toate variabilele care le-ar putea afecta profiturile. De aceea ei au oprit unele investitii de pe pietele emeregnte", afirma Roman Kodira, broker la Patria Online.
In general, tarile sarace afectate pana acum de criza creditelor vor fi si cele mai afectate de preturile alimentelor, care au crescut cu 35% anul trecut si cu inca 65% anul acesta. "Aproximativ 50% sau 60% din cheltuielile populatiei sarace se duc pe mancare, deci oriunde exista mari rezerve financiare pot aparea probleme", spune Michael Ganske, sef al departamentului de cercetare a pietelor emergente la Commerzbank, referindu-se in special la statele africane.
Chiar si unele din pietele mai dezvoltate sunt deja afectate. De exemplu, pietele de capital din Filipine si Indonezia au inregistrat anul acesta o scadere de 19 % si, respectiv, 17% ca rezultat al scumpirii alimentelor.
Printre factorii care se fac vinovati de aceasta criza, Rajan Nag, director de management al Asian Development Bank, numara cresterea pretului petrolului si costurilor de productie, diminuarea suprafetei de teren arabil, cererea mare de combustibil ecologic si scaderea recoltei cauzate de fenomenele meteo.
"Deprecierea monedei americane ii forteaza pe distribuitorii de alimente sa mareasca preturile in dolari", spune Marketa Sichtaoova, economist-sef la firma de consultanta NextFinance.
"Numerosi speculanti renunta la dolar si, in cautarea unei investitii profitabile, se orienteaza catre piata de alimente, iar acest lucru sprijina cresterea preturilor", a adaugat Sichtaoova.
Dintre cele 58 de tari monitorizate de Banca Mondiala, 48 au reactionat la scumpirea alimentelor impunand restrictii guvernamentale aplicate preturilor sau exporturilor.
"Fermierii ar trebui sa castige din aceasta situatie, insa restrictiile introduse de marii producatori, printre care si India, ii impiedica sa faca acest lucru, lipsindu-i de o motivatie pentru cresterea productiei", se mentioneaza intr-un raport al Reuters, care afirma ca producatorii din America Latina, Noua Zeelanda, Australia si America de Nord inca mai au de castigat de pe urma preturilor ridicate ale alimentelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
