Joi, la Dubai, se dă startul summitului anual al ONU pentru climă, COP28, un maraton de două săptămâni al discuţiilor despre lupta contra încălzirii globale la care participă şefi de state şi de guverne, regi, executivi, miliardari, activişti, lideri de tot felul şi diplomaţi din toate colţurile lumii. Aflată la a 28-a ediţie, conferinţa este unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice din calendarul politic global.
Cum de la an la an devin tot mai evidente efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, şi cum anul acesta au fost spulberate mai multe recorduri de temperatură şi precipitaţii, COP a devenit un summit despre salvarea omenirii. Lumea a ajuns faţă în faţă cu dezastrul, este mesajul cu care Simon Stiell, secretarul executiv al ONU pentru climă, îi întâmpină pe cei peste 70.000 de participanţi din aproape 200 de state şi teritorii care sunt aşteptaţi la Dubai, la COP28, între 30 noiembrie şi 12 decembrie. Printre ei se numără preşedintele României Klaus Iohannis. Joe Biden şi Xi Jinping, liderii SUA şi China, cei mai mari poluatori cu emisii cu efect de seră, nu vor participa, dar îşi trimit delegaţi puternici. La fel şi Rusia.
Un eveniment de talia COP28, şi mai ales când este organizat de Emiratele Arabe Unite (EAU), unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume, nu poate fi lipsit de controverse. Dubai este organizatorul ediţiei de anul acesta al summitului deoarece EAU deţin preşedinţia aleasă prin rotaţie a COP. Alegerile se fac în cadrul a cinci grupuri regionale de state. Însă implicarea Dubaiului ar fi în linie cu tendinţa ţărilor arabe exportatoare de petrol şi gaze natuale de a-şi extinde influenţa economică şi politică la nivel global.
De asemenea, EAU fac parte din cartelul exportatorilor de ţiţei OPEC condus de Arabia Saudită care împreună cu Rusia manipulează piaţa prin restrângerea producţiei pentru a împinge în sus preţurile, agravând în trecutul apropiat criza energiei din Europa. Preşedintele desemnat pentru COP28 EAU este Sultan Ahmed Al-Jaber, CEO-ul Abu Dhabi National Oil Company, una dintre cele mai mari companii de petrol din lume. De remarcat este că în comisia de consilieri pentru COP28 EAU figurează românca Daniela Rus, profesor şi director în cadrul Laboratorului de Computer Science şi Inteligenţă Artificială (CSAIL) al prestigioasei universităţi americane MIT, dar şi membru al unui consiliu de consiliere pentru ştiinţă şi tehnologie pentru Casa Albă în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump.
În această comisie, cei mai mulţi membri sunt reprezentanţi ai sudului global, o altă tendinţă ce se vede în geopolitica lumii, aceea în care economiile sărace şi în curs de dezvoltare caută o putere de decizie mai mare în chestiunile globale. Din Europa de Est, Polonia este singura ţară care a organizat COP, şi a făcut acest lucru de trei ori, în 2008, 2013 şi 2018. COP vine de la conferinţa părţilor, ţările semnatare ale convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992.
Pe bazele acestei convenţii s-a născut Acordul de la Paris din 2015, o înţelegere mondială istorică. Discursul de deschidere a summitului de anul acesta va fi ţinuit de regele Charles al Marii Britanii, aceasta după ce guvernul lui Liz Truss l-a sfătuit pe acesta anul trecut să nu se ducă la COP27 organizat de Egipt, după cum notează The Guardian. Va fi primul discurs important despre criza climatică pe care Charles al III-lea îl ţine după ce a devenit rege, anul trecut.
Cu altă ocazie, la altă ediţie a conferinţei ONU, el a cerut lumii „o campanie în stil militar“ şi „nu miliarde de dolari, ci mii de miliarde de dolari“ pentru a lupta contra schimbărilor climatice. Charles al III-lea este un „activist regal“, notează Politico. Tot din partea Marii Britanii va fi prezent premierul Rishi Sunak. UE, prin reprezentanţii ei, printre care preşedinta CE Ursula von der Leyen, va insista pe schimbările pe care încearcă să le facă acasă, adică reducerea folosirii combustibililor fosili pentru producţia de energie şi creşterea producţiei de energie regenerabilă.
Va încerca să obţină astfel sporirea nivelului mondial de ambiţie în favoarea neutralităţii climatice. Este o direcţia care ar pune mesajul UE pe curs de coliziune cu interesele Sudului global, unde soluţiile anti-încălzire globală cerute de Europa sunt considerate adesea măsuri care limitează dezvoltarea economică. Un astfel de punct de vedere îl are preşedintele Braziliei Lula da Silva. Şi el este invitat la COP28.
Anul trecut, preşedintele brazilian a promis să pună capăt defrişărilor din jungla amazoniană, primind şi bani de la SUA pentru acest lucru, iar cele mai recente informaţii arată că se ţine de cuvânt. Brazilia concurează pentru organizarea COP30 în 2025. Preşedintele american Joe Biden nu va veni la Dubai, dar va fi prezent acolo fostul secretar de stat al SUA John Kerry, emisarul special pentru climă al lui Biden. De altfel, el şi-ar putea sărbători împlinirea a 80 de ani la summit.
În urmă cu opt ani, Kerry l-a ajutat pe preşedintele Barack Obama să obţină Acordul de la Paris, un angajament mondial de frânare a creşterii temperaturii globale. Prin prisma dezastrelor climatice din prezent, eforturile sale par în van. Va trebui să lupte din nou pentru obiectivele stabilite. Cooperarea cu omologul chinez Xie Zhenhua ar putea fi vitală pentru succesul summitului. Zhenhua îl va reprezenta nu doar pe cel mai mare dependent de cărbune din lume, ci şi pe unul dintre cei mai mari producători de energie regenerabilă.
În China se află jumătate din capacitatea solară şi eoliană a lumii şi de acolo vin unii dintre cei mai mari producători de baterii pentru maşini electrice. Experienţa Chinei cu electromobilitatea nu poate fi ignorantă de nimeni. Devenită un paria printre ţările occidentale, Rusia îl va avea ca reprezentant de top la COP28 pe consilierul pentru climă al preşedintelui Vladimir Putin, Ruslan Edelgeriev. El va veni din partea celei mai mari ţări din lume, una dependentă economic de producţia şi de exporturile de petrol şi gaze naturale.
Şi una care prin războiul din Ucraina a inversat sau a dat peste cap în câteva luni eforturile de înverzire economică ale multor ţări, inclusiv Germania. Sau în cel mai bun caz le-a făcut mai scumpe. COP28 înseamnă 28 de ani de discuţii şi negocieri pentru începerea luptei mondiale cu încălzirea globală şi cu toate acestea 2023 se anunţă a fi cel mai cald din istorie. Puţini se aşteaptă la rezultate decisive de la summit, deşi Ursula von der Leyen vede în COP28 un moment decisiv. Cei mai mulţi vor fi atenţi la nuanţe şi schimbări de ton în declaraţii şi mesaje.
