Despre bailoutul Ciprului, care presupune bani blocaţi în conturi, obligarea deponenţilor înstăriţi să suporte pierderi şi lichidarea băncii Laiki, una dintre cele mai mari din ţară, oficialii europeni spun că nu va fi un model pentru programele viitoare de salvare. Dar ei ţin să dea două avertismente: băncile pot fi desfiinţate pentru a nu înghiţi banii guvernelor, iar dacă o bancă se prăbuşeşte, o parte din pierderi va fi suportată de cei cu depozite mari.
„Este important ca din lecţia Ciprului să învăţăm că băncile pot fi desfiinţate, chiar dacă vor fi dificultăţi în aplicarea programului (de bailout – n.r.)“, a declarat guvernatorul băncii centrale germane Jens Weidmann într-un interviu difuzat de postul de radio Deutschlandfunk. El a asigurat că bailoutul Ciprului nu poate fi considerat un model, deoarece acesta a fost croit strict pentru a acoperi problemele cipriote, una dintre ele fiind un sistem financiar prea mare în comparaţie cu economia reală, dar a atenţionat că este „crucial“ ca aceeia care care au adus băncile în pragul falimentului să fie traşi la răspundere.
„Nu putem salva întotdeauna cu banii contribuabililor băncile cu probleme“, a spus Weidmann, care este şi membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene. Şeful Bundesbank nu a exclus posibilitatea ca statul cipriot să aibă nevoie de noi ajutoare financiare, în afară de pachetul de bailout de 10 miliarde euro promis de UE şi FMI, dar a avertizat că nu cu mai multă lichiditate Ciprul îşi va rezolva problemele, ci prin reforme structurale pe termen lung.
CE vrea să oblige deponenţii înstăriţi la pierderi în cazul în care băncile intră în faliment
Pentru a-şi asigura pachetul de bailout, Cipru a impus pierderi de până la 80% celor care au depozite mai mari de 100.000 euro la banca Laiki şi de până la 60% pentru deponenţii Bank of Cyprus şi a acceptat lichidarea Laiki, care în România este prezentă prin banca Marfin. Cele două instituţii de credit sunt cele mai mari bănci cipriote, iar implicarea deponenţilor în programul de bailout este o premieră în zona euro. Depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro nu sunt asigurate la nivelul UE.
Prin prisma deciziilor luate în cazul Ciprului, Comisia Europeană a propus ca deponenţii neasiguraţi ai băncilor aflate în faliment să fie obligaţi să suporte pierderi, dar nu mai devreme de 2018. Pentru a fi aplicată, propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European şi de state, scrie The Wall Street Journal. Însă ideea seduce tot mai multe persoane cu putere de decizie. Chiar preşedintele BCE Mario Draghi a sugerat că planul ar trebui aplicat începând cu 2015.
„Cipru este un caz special, dar viitoarea directivă presupune că investitorii şi deponenţii vor suporta pierderi în cazul restructurării sau falimentului băncilor. Dar există o ierarhie foarte clară. Primii sunt acţionarii, apoi investiţiile şi depozitele neprotejate. Totuşi, limita de 100.000 de euro este sacră. Depozitele mai mici de atât sunt mereu sigure“, a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn.
În pofida acestor afirmaţii, planul iniţial de salvare a Ciprului, acceptat atât de guvernul de la Nicosia, cât şi de CE, prevedea şi confiscarea unei părţi din depozitele mai mici de 100.000 de euro, indiferent de banca la care au fost constituite. Responsabilitatea acestei idei nu a fost asumată, până în prezent, de niciuna dintre părţile împlicate în negocieri.
Mario Draghi a descris joi planul iniţial ca „nefiind deştept“ şi a ţinut să precizeze că bailoutul Ciprului nu este un model. Şi BCE a participat la negocierea programului de salvare. Draghi a subliniat însă câteva similarităţi între Cipru şi alte ţări în care sunt aplicate programe de bailout: probleme în sistemele bancare şi lipsa unor reguli sau macanisme comune de rezolvare.
Băncile cipriote au continuat să se „îndoape“ în Grecia când altora li s-a făcut rău
Colapsul Laiki şi problemele grave ale Bank of Cyprus sunt rezultatul alegerilor greşite făcute de manageri şi a sistemului european de reglementare şi supraveghere care a calificat băncile cipriote ca fiind sănătoase când infecţia se răspândea vizibil, notează The Wall Street Journal. Examinarea documentelor, minutelor conferinţelor şi a rapoartelor financiare arată că ambele bănci au continuat să se „îndoape” în Grecia când altora li s-a făcut rău. Spre sfârşitul anului 2010, chiar şi după ce liderii Germaniei şi Franţei au acceptat deschis ca viitoarele bailouturi să implice pierderi suportate de creditorii guvernelor cu probleme de finanţare, Bank of Cyprus şi Laiki păreau că nu se tem de expunerea la datoriile greceşti. La sfârşitul anului, cele două bănci deţineau aproape şase miliarde de euro în obligaţiuni suverane greceşti, cu un miliard de euro mai mult decât în anul anterior. Expunerea este echivalentă cu o treime din PIB-ul ţării. Spre comparaţie, banca britanică Barclays şi-a redus expunerea cu mai mult de jumătate. Atât Laiki, cât şi Bank of Cyprus au trecut testele de stres efectuate la nivelul UE în iulie 2010, cu un surplus de capital de 572 milioane euro. Banca centrală a Ciprului s-a declarat „profund satisfăcută” de rezultate.
„Nu ne grăbim”
În acel an, Laiki a plătit dividende de 67 milioane euro, iar Bank of Cyprus a acordat dividende de 27 milioane euro, la care se adaugă 47 milioane euro plătite în 2011. Plăţile au înstrăinat capital care mai târziu se va dovedi extrem de preţios. În acelaşi timp, băncile şi-au extins portofoliul de obligaţiuni greceşti. „Ne simţim extrem de confortabil cu actualele niveluri ale capitalului şi nu ne grăbim să le întărim”, declara în februarie 2011 CEO-ul de atunci al Laiki Efthimios Boulouats. Tot în acea vreme, un executiv al Bank of Cyprus spunea analiştilor cum banca „îşi extinde atent şi selectiv afacerile în Grecia”. În 2011 au urmat noi teste de stres, trecute de băncile cipriote, iar la o săptămână după anunţarea rezultatelor liderii europeni au ajuns la un nou acord pentru salvarea Greciei, care a implicat restructurarea datoriilor, adică pierderi pentru deţinătorii de obligaţiuni. În august 2011, Laiki continua să-şi extindă afacerile cu credite ipotecare în Grecia, cu care spera să creeze un flux de active ce urmau să fie împachetate în „obligaţiuni garantate” emise pentru a atrage fonduri de la investitori. Trei luni mai târziu, executivii Laiki spuneau că se grăbesc să reducă portofoliul de obligaţiuni suverane greceşti. Boulouats le spune analiştilor în noiembrie 2011 că unii clienţi ai băncii îşi retrag depozitele din cauza „acestei publicităţi adverse”, dar s-a arătat încrezător că situaţia se va stabiliza. O săptămână mai târziu a demisionat.
În acel an, băncile au înregistrat pierderi uriaşe din cauza datoriilor greceşti. Ambele instituţii au rămas cu niveluri ale capitalului mai mici decât cereau autorităţile cipriote. Bank of Cyprus şi-a redus creditarea pentru persoane fizice şi companii mici în Grecia, însă portofoliul de credite de acolo a ajuns la 10 miliarde euro. Aproape 10% din credite au fost clasificate drept neperformante.
Testele de stres efectuate în decembrie 2011, care au inclus de data aceasta posibile pierderi pe obligaţiuni suverane, au evidenţiat un deficit de capital de 1,6 miliarde euro pentru Bank of Cyprus şi de 2 miliarde euro pentru Laiki. Guvernul nu poate acoperi această sumă şi din cauza aceasta a cerut ajutor financiar internaţional. Băncile au consemnat pierderi de 4,3 miliarde euro din cauza restructurării datoriei Greciei, cea mai mare din istorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
