Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au anunţat propuneri comune după întâlnirea de ieri pentru a îmbunătăţi disciplina bugetară în zona euro, în încercarea de a recâştiga încrederea investitorilor, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Cele mai importante puncte din înţelegerea celor doi sunt:
Schimbarea tratatelor europene
Franţa şi Germania vor trimite o scrisoare Preşedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy miercuri prin care vor sugera ca la summit-ul Uniunii Europene ce va avea loc săptămâna aceasta să înceapă procedura de a amenda tratatul pe baza căruia funcţionează UE pentru a introduce măsuri cu ajutorul cărora să fie impuse reguli fiscale mai stricte. În cazul în care nu toate cele 27 de state membre ale UE sunt de acord cu modificările, atunci Parisul şi Berlinul vor propune crearea unui tratat separat pentru cele 17 ţări din zona euro la care vor putea adera şi restul ţărilor europene interesate.
Ambii lideri au declarat că vor o decizie clară până la sfârşitul săptămânii dacă se va merge înainte în formula de 27 de ţări sau de 17 ţări. Conţinutul tratatului va fi finalizat până la jumătatea lui martie, după aceea urmând să fie ratificat. Nu s-a făcut referire la organizarea unei convenţii parlamentare, aşa cum este scris în Tratatul de la Lisabona.
Noi reguli bugetare
Modificările tratatului european vor aduce sancţiuni automate împotriva ţărilor care nu respectă limita de deficit de 3% din PIB. Sancţiunile se vor aplica la recomandarea Comisiei Europene în cazul în care o majoritate calificată de ţări membre nu votează împotriva deciziei. Astfel, este modificată procedura actuală în cazul căreia o majoritate calificată trebuie să voteze în favoarea sancţiunii pentru ca aceasta să poată fi aplicată.
O "regulă de aur" care să le ceară guvernelor să îşi echilibreze bugetele într-un anumit interval de timp ar trebui introdusă în constituţia celor 17 state membre ale zonei euro. Curtea Europeană de Justiţie va decide dacă "regula de aur" adoptată de guverne corespunde tratatului european modificat, dar nu va avea puterea de a interveni în bugetele naţionale.
Protecţia deţinătorilor de obligaţiuni
Merkel şi Sarkozy au căzut de acord că reducerea valorii titlurilor greceşti deţinute de investitorii privaţi a fost un caz unic. Pe viitor, UE va urmări principiile şi procedurile Fondului Monetar Internaţional astfel încât obligaţiunile emise de zona euro să aibă acelaşi nivel de siguranţă în întreaga lume. Cu alte cuvinte, Germania a renunţat la propunerea sa de a menţiona explicit o clauză în noile obligaţiuni care să stipuleze faptul că investitorii privaţi ar putea fi nevoiţi să împartă costurile unui posibil viitor bail-out al unei ţări din zona euro.
Votul majoritar
Franţa şi Germania au propus ca deciziile în cadrul ESM, fondul de salvare permanent al UE, să fie luate cu ajutorul unei majorităţi calificate, cu o proporţie de 85% a voturilor pentru ca o decizie să fie adoptată, comparativ cu un vot în unanimitate în prezent. Merkel a propus această regulă pentru ca deciziile la nivel european să nu fie blocate de o singură ţară. O astfel de situaţie a avut atunci când Finlanda a ţinut în loc expansiunea fondului de salvare al Europei pentru că vroia garanţii pentru creditele pe care le acordă Greciei sau atunci când un mic partid din coaliţia de guvernământ din Slovacia s-a opus expansiunii fondului pentru a da jos guvernul. Propunerea va acorda ţărilor mari precum Franţa, Germania sau Italia drept de veto, dar nu şi ţărilor mici.
Summit-uri lunare pe tema creşterii economice
În condiţiile în care zona euro se îndreaptă către recesiune, Sarkozy a propus organizarea de summit-uri lunare ale liderilor ţărilor din zona euro până la finalul crizei pentru a discuta măsuri care să impulsioneze creşterea economică. Merkel a menţionat că printre temele de discuţie s-ar putea număra reforme ale pieţei muncii şi convergenţa sistemelor de securitate socială.
Banca Centrală Europeană
Cei doi lideri şi-au reafirmat încrederea în Banca Centrală Europeană, au spus că îi vor respecta independenţa şi nu vor mai face cereri pozitive sau negative în ceea ce priveşte paşii făcuţi pentru a ţine în frâu criza.
Obligaţiuni comune
Merkel şi Sarkozy au respins ideea obligaţiunilor comune, o variantă care este privită tot mai mult ca o soluţie pe termen lung împotriva crizei. Sarkozy a spus că "acestea nu sunt cu siguranţă o soluţie pentru criză" şi că ar fi o nebunie din partea Germaniei şi Franţei să plătească pentru datoriile altor ţări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
