Rezistenţa peste aşteptări la recesiune a economiei americane, creşterea dobânzilor de către Fed şi atractivitatea datoriei SUA au făcut din dolar supercampionul mondial al pieţelor valutare. Pentru economiile mai slabe, forţa monedei americane înseamnă mai multă slăbiciune şi vulnerabilităţi mai mari.
În vremuri de inflaţie şi incertitudine, activele americane sunt la mare căutare, investitorii încercând să se pună astfel la adăpostul economiei SUA. Pentru a ajunge acolo, ei au nevoie de dolari, pentru că în activele americane se poate investi doar în dolari. Însă pofta lor de profit făcut la adăpost secătuieşte de dolari piaţa internaţională. Lumea se confruntă cu o criză de dolari. În ţările cu economii dezechilibrate, din care investitorii fug, criza este mai dureroasă. Impactul economic al invaziei ruseşti din Ucraina a zdruncinat finanţele Egiptului, cauzând ieşirea din economie a miliarde de dolari, scrie Bloomberg. Ţara africană, care a apelat la un program de asistenţă de la FMI, şi-a devalorizat moneda de mai multe ori în ultimii doi ani, iar investitorii în obligaţiuni se tem că urmează un default.
Lipsa de dolari s-a transformat în foame, ducând la reducerea importurilor de grâu ale Egiptului cu circa 10 milioane de tone începând cu 2022. Tot din cauza crizei de dolari, Egiptul ia în considerare un program de barter cu Kenya pentru a menţine comerţul cu ceai dintre cele două ţări. Kenya ar alege la schimb orice vrea din ceea ce poate exporta Egiptul.
Şi Kenya are probleme cu rezervele insuficiente de dolari, care în ultimul an s-au prăbuşit pe măsură de moneda naţională s-a devalorizat faţă de dolar, iar datoriile a trebuit rambursate. Această ţară africană este unul dintre cei mai mari exportatori de ceai din lume, iar unii dintre cei mai mari clienţi sunt pieţe ca Egiptul şi Pakistanul. Seceta de dolari de acolo - şi Pakistanul are această problemă - înseamnă vânzări şi valută mai puţine pentru exportatorii kenyeni şi chin pentru banca centrală şi economie. Este un ciclu vicios. Ca să facă rost de valută, guvernul egiptean a scos la vânzare 35 de companii de stat, prin IPO-uri sau cedarea lor către investitori strategici.
Penuria de dolari loveşte importatorii, creşte costurile cu datoria şi creează inflaţie, scumpind dramatic costul traiului. Aşa se întâmplă, în diferite grade, în toate statele ale căror monede sunt sufocate de tăria monedei americane. Criza de dolari a forţat zilele acestea banca naţională din Malawi să lase moneda locală să se devalorizeze controlat cu 44% dintr-un foc. Devalorizarea este a cincea efectuată anul acesta.
În Zimbabwe prăbuşirea monedei cu 70% în doar şase luni (şi cu 85% între mai şi iunie) a adus o inflaţie de peste 230% în iarnă. Indicatorul a scăzut dramatic de atunci, la 80% în august şi până la 18% în octombrie. Dar şi banca centrală a introdus cele mai mari dobânzi de politică monetară din lume, de 200% la un moment dat.
Între timp, titlul de ţara cu cele mai mari dobânzi a fost preluat de Argentina. Acestea sunt economii de frontieră, notorii pentru instabilitate la cel mai mic dezechilibru. Însă criza dolarilor afectează şi economii mai avansate. Spre exemplu, forintul plonjează, atingând din când în când diverse praguri psihologice.
În urmă cu câteva zile se părea că are puterea de a-şi reveni, Portfolio vorbind de marea bătălie pentru forint care continuă. Moneda ungară s-a apreciat un pic, ajutată în parte de un episod de slăbiciune al dolarului. Traiectoria forintului este influenţată şi de dobânzi, care în Ungaria scad, şi de datele din economie.
Episodul recent de slăbiciune a dolarului a atras atenţia strategilor de pe pieţele valutare. Reuters scrie despre crăpături care apar în învelişul dur al monedei americane, o tendinţă care va continua până la sfârşitul anului. Aşa cred analiştii care au participat la un sondaj al agenţiei de ştiri. Dar, ca şi în cazul forintului, datele economice vor fi cele care vor avea cea mai mare influenţă asupra monedelor majore.
În cazul dolarului, acesta este dezavantajat acum de aşteptările din ce în ce mai puternice ca Rezerva Federală să fi încheiat ciclul majorărilor de dobânzi. Moneda americană şi-a pierdut 2% din valoare faţă de vârful atins săptămâna trecută. Analiştii se aşteaptă ca dolarul să se deprecieze inclusiv în raport cu euro în următoarele 12 luni, o poziţie pe care strategii au stat tot anul, dar care s-a dovedit a fi neinspirată.
De această dată, unii dintre ei par mai încrezători. Slăbiciunea dolarului reflectă ceea ce par să fie crăpături şi în rezistenţa surprinzătoare a economiei SUA la dobânzile mai mari din ultimul an şi jumătate. Cu toate acestea, activitatea economică a Americii este mai bună decât în alte economii mari.
De aceea, nu sunt puţini speculatorii valutari care încă mai pariază pe forţa dolarului. Monedele economiilor emergente sunt aşteptate să arate reveniri semnificative în faţa dolarului în retragere abia târziu anul viitor.
