După ce politicienii germani au lansat ideea ca politicile economice şi financiare ale Greciei să fie monitorizate de comisari europeni cu drept de veto, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble, mentorul cancelarului Angela Merkel, intenţionează să propună ca bugetele statelor din Uniunea Europeană să fie puse sub supravegherea unor comisii de experţi, scrie publicaţia franceză Le Monde. Aceasta citează un document intern al ministerului văzut de revista Spiegel.
Astfel, Schauble vrea înfiinţarea unor comisii de experţi independenţi la nivel naţional şi european pentru a controla disciplina bugetară a statelor comunitare.
Comisiile vor avea rolul de a supraveghea bugetele statelor membre din zona euro şi UE şi să emită avertismente atunci când sunt identificate "anomalii" care ar putea declanşa o criză.
Documentul ministerului arată că aceste comisii ar avea în plus puterea de a "analiza compatibilitatea dintre politicile financiare naţionale şi reglementările europene", respectiv pactul de stabilitate şi noul pact bugetar, menţionează revista germană. Ministrul vrea, totodată, consolidarea puterii comisarului european al finanţelor, care va avea sarcina de a garanta aplicarea legislaţiei europene "fără drept de opoziţie din partea celorlalţi comisari sau a preşedintelui Comisiei Europene", spun surse apropiate lui Schauble.
Noul pact bugetar semnat la începutul lunii martie la insistenţa Germaniei de 25 de state membre ale UE - excepţie au făcut Marea Britanie şi Cehia - vizează înăsprirea disciplinei bugetare în UE, dar mai ales în zona euro. Pactul a introdus o aşa-numită "regulă de aur" referitoare la echilibrul bugetar şi sancţiuni cvasiautomate în cazul în care apar derapaje.
Contraatacul francez
Într-un articol publicat de La Tribune şi intitulat "Pactul fiscal nu va salva euro, îl va distruge", Jean-Jacques Ohana, preşedintele firmei de cercetare financiară Riskelia, şi Steve Ohana, profesor la şcoala de afaceri ESCP Europe, arată că pactul bugetar nu a rezolvat criza zonei euro. Acesta nu face decât să afirme bunele intenţii ale europenilor referitoare la gestiunea bugetelor şi nu tratează cauzele crizei, respectiv dezechilibrele structurale de cont curent din statele zonei euro. Or, criza datoriilor suverane nu este cauza crizei financiare, ci consecinţa acesteia.
"Instaurând o politică de austeritate generalizată simultan în toate statele deficitare ale zonei euro, responsabilii politici îşi asumă riscurile de a arunca uniunea monetară într-un deceniu pierdut, de recesiune şi de a provoca implozia zonei euro din cauza presiunii revoltelor sociale contra jugului rigorii", scriu cei doi specialişti financiari.
Aceştia amintesc că actuala criză financiară este una duală, a datoriilor publice şi private şi că de aproape zece ani s-a construit o zonă euro cu două viteze cu complicitatea liderilor europeni. Nordul european a devenit un centru al producţiei, favorizat de o inflaţie moderată, în timp ce Sudul s-a transformat într-un centru al consumului, unde economiile bazate pe servicii şi piaţa imobiliară au înlocuit industria din cauza unei inflaţii excesive. Aceste disparităţi sunt cele două feţe ale aceluiaşi dezechilibru, Germania finanţând excesul de datorie privată din ţările periferice. Excedentul balanţei comerciale a Germaniei provine în mare parte din exporturile către ţările UE.
"Austeritatea n-a dat niciodată roade fără devalorizarea monedei"
Pactul fiscal nu recunoaşte acest dezechilibru, notează autorii. Tratatul se axează exclusiv pe disciplina bugetară, cerând statelor semnatare un deficit bugetar structural mai mic de 5% din PIB (deficit bugetar ajustat în funcţie de ciclurile economice). Articolul atrage atenţia că o definiţie clară a deficitului structural este imposibil de stabilit, ceea ce lasă loc la interpretări în ceea ce priveşte ţintele bugetare. Totodată, deficitul bugetar nu poate fi considerat singurul indicator al dezechilibrelor. Irlanda şi Spania erau înainte de criză, statele model ale zonei euro în privinţa obiectivelor bugetare. În Spania, criza financiară a dărâmat piaţa financiară, iar în Irlanda a adus sistemul bancar în pragul colapsului. Guverele au intervenit pentru a stabiliza situaţia, cu preţul creşterii deficitelor şi datoriilor. În aceste două state creşterea deficitelor a fost amplificată de lipsa de competitivitate a economiilor, de specializarea acestora pe sectoare care nu aduc prea multă valoare adăugată. Într-un sistem de schimb monetar rigid, ţările nu-şi pot spori competitivitatea ajustând costul muncii şi investind în cercetare şi dezvoltare pentru a impulsiona sectoarele orientate spre export.
Dar aceste politici mercantile nu se pot construi decât pe termen lung. Nu i se poate cere unei ţări să construiască reforme structurale de competitivitate în termen de câteva luni, subliniază autorii, care notează că austeritatea a eşuat în toate ţările în care a fost aplicată, Irlanda, Portugalia, Spania şi mai ales Grecia.
Zona euro a adoptat în unanimitate doctrina austerităţii combinată cu o politică monetară expansionistă, în speranţa că rigoarea bugetară va reatrage încrederea şi susţine creşterea pe termen lung. Însă austeritatea nu a avut niciodată succes dacă nu a fost însoţită de devalorizarea monedei.
"Un guvern federal democratic trebuie să vadă lumina zilei, să stabilească un diagnostic lucid al crizei şi să lucreze în interesul general al zonei euro, depăşind revendicările particulare ale statelor", scriu cei doi specialişti, care adaugă că fără inflaţie în Nord şi fără mecanisme de redistribuţie fiscală între statele membre, precum eurobondurile, un minister comun de finanţe sau bancă europeană de investiţii, zona euro va dispărea.
Italia va cere UE să facă mai mult pentru sprijinirea creşterii economice
Italia va pune presiune pe liderii UE să se concentreze mai mult pe eforturile de a stimula creşterea economică şi nu pe măsurile de austeritate care au ca scop reducerea datoriilor, a declarat ministrul italian al industriei Corrado Passera, citat de CNBC.
Italia recunoaşte că "este nevoie imperativă de consolidare fiscală, dar în acelaşi timp, dacă nu este garantată sustenabilitatea pe termen mediu şi lung prin nivelul corespunzător de creştere, ne-am întors la începutul problemei", a afirmat Passera.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
