Într-o intervenţie fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut echivalentul a 2,25 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record reprezentând 5% din rezervele valutare nete ale instituţiei, pentru a stopa căderea lirei turceşti produsă de turbulenţele apărute pe pieţele financiare din cauza celor mai ample proteste din ultimele decenii şi a perspectivei că în SUA va fi închis robinetul cu lichidităţi ieftine.
Intervenţia a constat din şapte licitaţii efectuate într-o singură zi, de asemenea un record pentru banca centrală, scrie The Wall Street Journal. Recordul precedent, de 750 de milioane de dolari, a fost stabilit în 2011.
Lira s-a depreciat cu aproape 9% în raport cu dolarul de la sfârşitul lunii aprilie. Înaintea intervenţiei moneda atinsese minimul record faţă de dolar, de 1,9734 lire pentru un dolar la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de luni. Ulterior lira a început să se aprecieze. De la sfârşitul lunii mai, când ţara a fost zguduită de cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele decenii, lira s-a depreciat cu 6%, potrivit agenţiei Thomson Reuters.
„De acum vom începe o politică puternică de înăsprire monetară adiţională“ se arată într-un comunicat al băncii centrale, unde se precizează că înăsprirea va fi „puternică, substanţială şi temporară“.
Singura alternativă viabilă pentru autorităţile turce ar fi fost majorarea ratelor de dobândă, spun unii analişti. Însă banca centrală este reticentă în a recurge la această măsură de teamă că va frâna deja lenta creştere economică.
Un fapt de asemenea ieşit din comun, guvernatorul băncii centrale turce Erdem Basci a participat luni la o întâlnire cu economişti prezidată de obicei de secunzii săi. Participanţii spun că Basci a încercat să-i asigure că banca centrală are la îndemână uneltele necesare pentru a face faţă presiunilor economice. El a indicat că va urmări cu atenţie ce va spune preşedintele Rezervei Federale a SUA (Fed) Ben Bernanke la următoarea întâlnire a băncii centrale americane, de pe 17 iulie. Şase zile mai târziu, banca centrală a Turciei va avea propria şedinţă de politică monetară.
Banca centrală a SUA dă bătăi de cap economiilor în dezvoltare
Intervenţia subliniază alegerile dificile pe care autorităţile din diverse părţi ale lumii sunt nevoite să le facă din cauza schimbării de dispoziţie a investitorilor în contextul semnalelor trimise recent de Fed că va închide robinetul cu lichidităţi ieftine cu care alimentează creşterea celei mai mari economii din lume.
Monedele naţionale, acţiunile şi obligaţiunile economiilor emergente, din India până în Turcia şi Brazilia, au beneficiat de măsurile de stimulare economică aplicate de băncile centrale ale ţărilor avansate. Managerii de fonduri s-au îngrămădit să intre în economiile în curs de dezvoltare în căutarea unor câştiguri mai mari deoarece programele de achiziţie de obligaţiuni au dus la creşterea preţului obligaţiunilor şi la scăderea randamentelor acestora pe pieţele dezvoltate. De asemenea, politicile monetare relaxate ale băncilor centrale au făcut ca pentru investitori aceste pariuri să fie mai ieftine. Acum, robinetele cu lichidităţi se închid, iar investitorii se retrag de pe pieţele cu randamente ridicate precum Turcia. Din aceste cauze monedele naţionale ale acestor ţări se depreciază în raport cu dolarul şi amplifică riscurile inflaţioniste.
Puterea de luptă a băncii centrale turce pe pieţele valutare este mai mică decât, spre exemplu, decât cea a Braziliei, şi prin urmare limitată, atenţionează unii analişti. Turcia are mai puţin de 45 miliarde dolari în rezerve valutare nereclamate de băncile centrale, cu 10% mai puţin decât pe 11 iunie, când banca centrală a intervenit pentru prima dată în actualul context. În patru săptămâni instituţia a vândut echivalentul a aproape cinci miliarde de dolari. Rezervele valutare sunt mai mici decât necesarul de finanţare externă.
Sunt pericole la tot pasul, dar Turcia nu va intra într-o criză majoră
Ce mai precis „meteorolog“ pentru lira turcească a atenţionat că predicţiile sale, că moneda se va întări până la sfârşitul anului, riscă să fie subminate de nevoile de finanţare externe ale ţării, chiar dacă banca centrală intervine cu sprijin, notează Bloomberg.
Lira se va aprecia cu 3%, la 1,89 de unităţi pentru un dolar, până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru, iar până la finalul anului va ajunge la 1,9 unităţi pentru un dolar, anticipează Koon Chow, analist al băncii Barclays. Predicţiile lui din ultimele două trimestre au fost cele mai precise. În cazul în care cursul de schimb se stabilizează, randamentele obligaţiunilor, printre cele mai ridicate dintre cele ale economiilor în dezvoltare, ar putea să scadă, apreciază analistul. Yieldurile obligaţiunilor turceşti denominate în lire şi cu scadenţa la doi ani se situează la aproximativ 8,3%, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni.
„Se îndreaptă Turcie spre o criză financiară majoră? Răspunsul este nu. Şi-au împins ei norocul ceva timp cu politica monetară relaxată? Cu siguranţă că da. Turcia trebuie să înăsprească politica monetară“, consideră Paul McNamara, directorul fondului de investiţii GAM. El, ca mulţi alţi manageri de fonduri, încearcă să-şi limiteze expunerea pe Turcia deoarece orice majorare a dobânzilor va limita creşterea economică a ţării.
Deficitul de cont curent al Turciei s-a lărgit de la 4,5 miliarde de dolari în aprilie 2012 la 8,2 miliarde dolari în aprilie anul acesta, maximul ultimilor doi ani, ceea ce presează şi mai mult lira. Creşterea economică a accelerat de la 1,4% în ultimul trimestru din 2012 la 3% în primele trei luni ale anului curent. Economia se plasează în prezent pe locul 17 la nivel mondial în funcţie de mărime, iar guvernul speră că în zece ani va ajunge pe locul 10.
Turcia are nevoie de o industrie mai puternică, spune ministrul economiei
Turcia are nevoie de o creştere mai rapidă a producţiei industriale pentru a-şi atinge ţintele pe termen mediu în condiţiile în care perspectivele economice globale rămân obscure, a declarat ministrul economiei Zafer Caglayan după ce datele oficiale au arătat că producţia industrială a scăzut, scrie Hurryet. „Ponderea industriei în economie ar trebui majorată. Viitorul Turciei stă în producţie, şi în special în producţia industrială“, a spus ministrul. Producţia industrială a scăzut cu 0,6% în iunie faţă de luna anterioară. Caglayan apreciază că Turcia are nevoie de mai multe investiţii, exporturi mai mari şi mai multă forţă de muncă pentru a atinge ţinta de creştere economică pe termen mediu de 4%.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
