Estul merge pe muchie de cuţit: dacă salariile cresc, dar nu şi productivitatea, rămâne fără competitivitate. Dacă salariile nu cresc, va rămâne în capcana veniturilor medii. Trebuie schimbat modelul economic

22 nov 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

Grevă a angajaţilor VW din Slovacia pentru salarii mai mari (iunie 2017)

În Ungaria, salariile au crescut cu aproximativ 13% în septembrie şi în primele nouă luni ale acestui an în raport cu perioadele similare ale anului trecut, arată statistica oficială. Un studiu recent arată că, cu toate acestea, unu din trei tineri maghiari cu vârste de 15-29 de ani intenţionează să studieze sau să muncească în străinătate. Aproape jumătate se gândesc să se stabilească în afara ţării.

În Polonia, salariile au înregistrat în octombrie cel mai accelerat ritm de creştere din ultimii nouă ani, de 7,4%. Guvernul şi-a pus speranţele că salariile mai mari vor atrage înapoi acasă forţa de muncă emigrată în străinătate. Economia poloneză are nevoie disperată de ea pentru a-şi susţine creşterea. În prezent, angajatorii încearcă să facă faţă deficitului de forţă de lucru calificată angajând străini. Ucrainenii sunt la mare căutare. Cu toate că salariile cresc rapid în Polonia, sondajele de opinie arată că polonezii care muncesc în străinătate nu vor să se întoarcă acasă. Dacă pentru tinerii maghiari mirajul Occidentului este prea mare, pentru polonezii cu experienţă în muncă realitatea Vestului este prea atrăgătoare. Această situaţie este întâlnită în toate statele foste comuniste din UE cu excepţia, poate, a Cehiei, cea mai dezvoltată economie din regiune.

Cehia este singurul dintre noii membri ai UE care primeşte mai mulţi muncitori străini decât trimite în străinătate, potrivit unui studiu al guvernului de la Praga. Studiul se referă la muncitorii trimişi de companii, însă arată o tendinţă. Preferinţa pentru munca în străinătate subliniază decalajul încă mare, mai ales la nivelul veniturilor, dintre Europa de Est şi Europa de Vest, dintre state care fac parte din aceeaşi uniune economică, UE.

Cifrele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că PIB per capita exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, al Bulgariei era de 48% din media UE, cel al României de 59%, cel al Croaţiei de 59%, cel al Ungariei de 67%, cel al Poloniei de 69%, cel al Slovaciei de 77%, cel al Sloveniei de 83% şi cel al Cehiei de 88%. Niciuna dintre ţările est-europene nu a atins media UE după mai mult de un sfert de secol de la căderea comunismului. De remarcat este că în cazul Sloveniei indicatorul a scăzut de la 87% în 2007. Slovenia este singura ţară din regiune care a adoptat euro. Cele mai mari salturi le-au făcut România şi Polonia, de la 43% din media UE în 2007, respectiv de la 53%.  După cum a atras recent atenţia Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Europa Centrală şi de Est a rămas prinsă în capcana „venitului mediu“. Instituţia recomandă noi strategii de creştere şi infrastructură pentru ca regiunea să pornească cu forţă mai mare pe drumul de convergenţă cu Vestul.

„Multe dintre aceste state au atins statutul de economii cu venituri medii şi trebuie să depăşească problema «capcanei venitului mediu»“, a afirmat economistul-şef al BERD Serghei Guriev. „Capcana“ este un fenomen comun pentru ţările în dezvoltare. Creşterea încetineşte pe măsură ce progresele tehnologice din economie devin tot mai mici şi creşterile salariale erodează avantajele competitive ale forţei de muncă ieftine.

Guriev a cerut aplicarea de noi modele economice care să se concentreze pe îmbunătăţirea productivităţii, pe extinderea infrastructurii şi pe o creştere mai puţin poluantă. „Nu există un remediu universal“, a spus economistul. Analiza BERD arată că este frecventă rezistenţa din partea unor indivizi sau grupuri care au interesul de a menţine status-quo-ul.

O analiză a Legatum Institute arată că Europa de Est converge cu Vestul, demonstrând îmbunătăţiri mai rapid decât Vestul în ceea ce priveşte distribuirea prosperităţii. Afacerile duduie, însă convergenţa nu este atât de rapidă pe cât ar putea fi. Este frânată de guvernanţa slabă, de erodarea libertăţilor personale şi de capitalul social slab.

„Prosperitatea este trasă înapoi de corupţie. În pofida creşterii PIB per capita, avuţia nouă nu a fost distribuită egal. Corupţia continuă să afecteze distribuirea prosperităţii într-o regiune în care legile anti-monopol sunt slabe“, notează Legatum.

Un studiu din septembrie al BNP Paribas a găsit şi el că decalajul dintre Est şi Vest în ceea ce priveşte salariile se îngustează rapid mulţumită îmbunătăţirilor spectaculoase de pe piaţa muncii. Studiul se referă la Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria şi a găsit că Slovacia are cele mai mari salarii din grup, de 7,8 euro pe oră de muncă în 2016. Însă acolo costurile salariale sunt la doar 30% din media UE. Bulgaria plăteşte cele mai mici salarii, de 3,7 euro, ceea ce reprezintă  14% din media UE (de 25,9 euro). De asemenea, studiul a găsit că în prima jumătate a acestui an salariile au crescut cu 15% în România în ritm anualizat şi cu 9% în Ungaria, faţă de media de mai puţin de 2% din UE. „Cu excepţia notabilă a Cehiei, creşterile salariale depăşesc din nou creşterea productivităţii, deşi situaţia nu a revenit la nivelurile din 2007. Dacă diferenţa dintre salarii creşte şi productivitatea se menţine, competitivitatea acestor ţări se va eroda gradual.“ De aceea, spune analiza, este vital pentru regiune să facă un „salt calitativ“ pentru a face trecerea de economii de outsourcing pentru grupurile industriale europene la dezvoltarea unor grupuri industriale naţionale integrate şi a mai multor activităţi inovatoare. Studiul atrage atenţia şi că fondurile structurale, acum surse de creştere, se vor restrânge după 2020 şi de aceea ţările est-europene va trebui să găsească alte surse pentru finanţarea creşterii şi să se bazeze mai mult pe resursele financiare interne.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.11.2017

 
Cuvinte cheie:
crestere
, salarii
, refuz
, competitivitate
, cutit
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide