Milioane de angajaţi incluşi în programe europene de protecţie a locurilor de muncă riscă să-şi piardă poziţiile în momentul retragerii susţinerii guvernamentale, evidenţiind dilema cu care se confruntă guvernele în prelungirea sau modificarea subvenţiilor publice, scrie Financial Times.
Astfel de programe acoperă 45 milioane de locuri de muncă, sau o treime din forţa de muncă, în Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania. Acestora li se atribuie meritul de a ajuta Europa să evite pierderi catastrofale de locuri de muncă de genul celor suferite de SUA de la începutul pandemiei.
Guvernele şi-au prelungit în cea mai mare parte schemele până în toamnă, temându-se că o retragere prematură a sprijinului ar putea declanşa pierderi în masă de locuri de muncă. Însă, în condiţiile în care cererea şi producţia încep
să-şi revină, strategii şi analiştii cântăresc nu numai costurile publice uriaşe, ci şi riscul ca subvenţiile să prindă oamenii în joburi „zombi“ neviabile, aceştia neputându-se muta astfel către sectoare cu perspective mai bune pe termen lung.
„Prelungirea schemelor nu va face decât să amâne problema“, arată Katharina Utermohl, senior economist la Allianz. Un studiu recent al asigurătorului arată că 9 milioane de locuri de muncă sunt vulnerabile, fiind în sectoare care continuă să aibe probleme. „Este foarte important să existe alte iniţiative“, adaugă Utermohl.
În SUA rata şomajului este mult mai ridicată comparativ cu Europa, însă majoritatea noilor şomeri ar putea fi uşor reangajaţi, astfel că situaţia somajului ar putea fi similară de ambele părţi ale Atlanticului până la sfârşitul anului, potrivit estimărilor OCDE.
Strategii americani au ales să susţină angajaţii cu beneficii mai generoase de şomaj, însă acum au în faţă aceeaşi provocare caşi cei europeni: cum să elimine treptat susţinerea fără a genera probleme uriaşe şi o creştere puternică a şomajului pe termen lung.
În Europa, între timp, sindicatele şi angajatorii cer ca guvernele să prelungească schemele de protecţie a locurilor de muncă. Multe au făcut-o pentru următoarele câteva luni, în unele cazuri angajatorii suportând cea mai mare parte a costurilor.
Însă nicio mare economie europeană nu a precizat cum intenţionează să ţintească subvenţiile în anumite sectoare, să creeze noi stimulente de angajare sau să instituie programe masive de re-pregătire a forţei de muncă.
Astfel de măsuri vor fi ncesare pentru a evita pierderi de locuri de muncă în masă sau joburi zombi, spun analiştii.
