Dacă în Europa criza datoriilor suverane se domoleşte, un nou motiv de îngrijorare pentru economia mondială începe să se extindă. Fondul Monetar Internaţional avertizează că preţul petrolului ar putea creşte cu 20-30% dacă Iranul, al patrulea mare producător de ţiţei la nivel mondial, întrerupe semnficativ livrările, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ameninţat că Iranul va ataca pentru a se apăra în faţa agresiunilor venite din partea SUA şi Israelului. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de ţiţei, a pregătit 11 tancuri petroliere uriaşe pentru a fi trimise cu combustibil în SUA, ceea ce în ochii unora dintre analişti reprezintă un semn clar că jucătorii cu greutate de pe piaţă se pregătesc de ceva rău.
"O creştere neaşteptată şi brutală a preţurilor ar avea consecinţe serioase asupra economiei mondiale. Dacă, de exemplu, s-ar produce întreruperi majore ale exporturilor iraniene de petrol, preţurile cu siguranţă vor creşte, cel puţin pentru o perioadă de timp. Credem că avansul va fi de 20-30%", a declarat Christine Lagarde, şefa FMI. Astfel, preţul petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa londoneză, ar putea urca la niveluri record de peste 160 de dolari pe baril, scrie The Telegraph.
După calculele Bank of America, costurile energiei ca pondere în PIB-ul global au ajuns deja la 9%, nivel care în trecut a declanşat recesiune la nivel mondial. Banca apreciază că o creştere susţinută a preţului Brentului peste 130 de dolari pe baril ar frâna creşterea economiilor occidentale.
Cât de important este Iranul pentru piaţa mondială a petrolului
Pentru a forţa Teheranul să renunţe la programul său nuclear, Uniunea Europeană a hotărât în urmă cu două luni să nu mai cumpere petrol iranian începând cu 1 iulie, decizia adăugându-se unui pachet mai mare, care include tăierea resurselor financiare, prin care puterile occidentale presează Iranul. Teheranul a ameninţat în schimb că va tăia exporturile de ţiţei către Vest şi că va bloca accesul prin strâmtoarea Ormuz, tranzitată de 20% din livrările mondiale de petrol, notează Thomson Reuters.
Pentru UE ca întreg, întreruperea livrărilor iraniene nu ar ridica probleme, doarece acestea au o pondere de doar 3% din necesarul regiunii. Însă pentru Italia şi Spania, state cu economii necompetitive care au nevoie de combustibil ieftin, ţiţeiul iranian reprezintă 13% din importuri. De asemenea, Grecia este dependentă de ţiţeiul din Iran, de unde importă o treime din necesar, deoarece alţi furnizori evită statul care se confruntă cu grave probleme financiare. Pe de altă parte, exporturile de petrol către UE au o pondere de 20% în totalul exportat de Iran.
Pentru alte ţări, situaţia este mai gri. Turcia importă 51% din petrol din Iran. Procentul se cifrează la aproximativ 10% în cazul Chinei, Indiei şi Japoniei, economiile mari ale Asiei, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Banca germană Deutsche Bank a indicat în februarie că riscurile privind livrările de petrol la nivel mondial, în special avertizarea Iranului referitoare la strâmtoarea Ormuz, nu au mai fost atât de mari de la Revoluţia iraniană şi războiul dintre Iran şi Irak din urmă cu trei decenii. Prin Ormuz ies zilnic din Orientul Mijlociu 15 milioane de barili de petrol, iar limita nordică a strâmtorii este Iranul.
E pace cu Iranul. De ce cresc totuşi preţurile?
Petrolul Brent a fost ultima dată tranzacţionat sub 100 de dolari pe baril la începutul lunii octombrie 2011. De atunci, preţul a crescut cu 30%, cu toate că nici cererea şi nici oferta nu au fluctuat foarte mult. Cauza avansului, în opinia analiştilor, sunt speculatorii, investitori care cumpără contracte futures nu pentru că intenţionează să folosească în scopuri practice petrolul, ci pentru că văd în acest produs o investiţie bună, mizând pe un război cu Iranul şi pe faptul că preţul va creşte în continuare, scrie Bloomberg.
Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a asigurat că Arabia Saudită poate majora producţia de ţiţei cu până la 25% rapid, dacă este nevoie. Anterior, presa a indicat că statul a pregătit 11 tancuri petroliere pentru a fi trimise încărcate în SUA. Acesta este un semn clar că SUA îşi majorează rezervele pentru cazul în care "războiul rece" cu Iranul devine "fierbinte", notează The Guardian.
IATA: Profiturile industriei aeriene s-ar putea prăbuşi cu 62%
Creşterea preţurilor combustibililor ar putea duce la scăderea cu până la 62% a profiturilor industriei transportului aerian anul acesta, a avertizat Asociaţia internaţională a transportului aerian (IATA). Organizaţia estimează că profiturile nete ale transportatorilor aerieni ar putea coborî de la 7,9 mld. dolari anul trecut la 3 mld. euro anul acesta. Preţul petrolului a urcat cu 12% din decembrie profituri de 3,5 mld. dolari, scrie The New York Times. Brentul se tranzacţiona cu 124,5 dolari pe baril, în creştere cu 0,4%, la ora 14:30 ora Bucureştiului. IATA a mai avertizat că industria transportului aerian ar putea deveni neprofitabilă dacă preţul petrolului creşte suficient pentru a afecta economia mondială.
SUA exceptează europenii de la sancţiunile legate de Iran
Administraţia preşedintelui american Barack Obama a exceptat 10 state din UE şi Japonia de la aplicarea sancţiunilor economice americane adresate ţărilor care fac afaceri cu Iranul deoarece acestea şi-au redus semnificativ importurile de petrol iranian, notează Bloomberg. Statele din UE exceptate sunt Belgia, Marea Britanie, Cehia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia şi Spania. Aceasta înseamnă că băncile şi alte instutuţii financiare din aceste ţări nu vor fi penalizate sub legea americană timp de 180 de zile, perioadă care poate fi prelungită.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
