Rusia şi Gazprom au ripostat la ancheta prin care CE încearcă să determine dacă grupul rus obstrucţionează concurenţa pe pieţele de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est (ECE) acuzând că presiunile europene, exercitate de mult timp, sunt de natură politică şi subliniind că principalul producător de gaze naturale din lume este condus de stat şi se află în afara jurisdicţiei executivului european. Pentru Gazprom şi UE mizele conflictului sunt enorme deoarece blocul comunitar este cel mai mare importator de gaze ruseşti. În lupta dintre cei doi giganţi, ECE este prinsă la mijloc, într-o poziţie foarte periculoasă, grupul rus fiind unicul furnizor pentru multe state din regiune.
CE a anunţat că ancheta priveşte comportamentul pe care Gazprom îl are faţă de opt state, fără a le identifica. Rusia asigură 36% din consumul de gaze naturale al UE şi este singurul furnizor pentru Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia, scrie The Wall Street Journal. Potrivit datelor UE, Rusia livrează 82% din gazele consumate de Polonia, 83% din cele furnizate Ungariei şi asigură 69% din consumul Cehiei.
Autorităţile lituaniene consideră deja ancheta CE ca pe o victorie împotriva fostului "stăpân" sovietic. Lituania se plânge de mult timp că Gazprom, companie deţinută de stat, s-a folosit de forţa pe care o are pe piaţă pentru a-i cere cele mai ridicate preţuri din Europa ca ripostă pentru determinarea Vilniusului de a părăsi orbita Moscovei, notează Financial Times.
"Acesta este un eveniment serios care poate schimba semnificativ situaţia de pe pieţele gazelor naturale din Europa şi chiar comportamentul Gazprom", a afirmat Andrius Kubilius, premierul Lituaniei.
"Pentru Europa nu există alternativă la gazele ruseşti"
În răspunsul public dat deciziei CE, Gazprom scrie că "respectă cu scrupulozitate legile internaţionale", iar activităţile din UE "sunt în conformitate cu standardele legale". Gazprom a subliniat însă că este condus de stat şi iese din jurisdicţia CE.
De asemenea, ministrul rus al economiei Andrei Belousov a criticat clienţii europeni ai Gazprom spunând că aceştia "încearcă prin diverse mijloace, uneori nu tocmai potrivite, de a-şi crea condiţii mai bune".
"Pentru Europa nu există alternativă la gazele ruseşti", a afirmat oficialul.
Oricare ar fi deznodământul, investigaţia scoate în evidenţă inegalitatea de pe piaţa europeană a energiei. Cu toate că statele foste comuniste şi-au cimentat drumul către Vest intrând în UE, ele au rămas dependente de Rusia pentru necesarul de gaze naturale. Ca urmare, aceste ţări sunt obligate să plătească Rusiei pentru energia importată preţuri în general mai mari decât membrii UE mai puternici din Vest, care au mai multe alternative.
"Gazprom poate spune: Accepţi condiţiile noastre sau nu primeşti nimic", a subliniat Christian Egenhofer, analist la Centrul pentru Studii Politice Europene. Efectele acestei politici au ieşit în evidenţă în iarna 2008-2009, când din cauza unei dispute dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor au fost puternic reduse livrările de gaze ruseşti către mai multe state europene, fiind afectată şi România.
Eforturile UE
UE a încercat să reducă dependenţa de importurile de gaze naturale ruseşti. Bruxellesul a investit bani şi efort politic în proiectul unui super-gazoduct, Nabucco, prin care să fie aduse gaze naturale din Azerbaidjan în Austria.
Proiectul s-a lovit însă de mai multe amânări, de lipsa unor furnizori stabili şi chiar de lipsa de interes a companiilor care ar fi trebuit să-l susţină, printre care RWE din Germania. Anul acesta dimensiunile proiectului au fost reduse.
Bruxellesul a încercat, de asemenea, să reducă puterea Rusiei prin introducerea de noi politici în domeniul energiei prin care nu se permite unei companii să fie în acelaşi timp şi furnizor de gaze naturale şi proprietarul gazoductelor.
Importanţa Nabucco în ochii unora dintre statele europene pare să se fi redus după ce gazoductul Nord Stream, prin care Rusia furnizează gaze naturale Germaniei, cea mai mare economie din Europa, a devenit operaţional, anul acesta. Germania s-a angajat într-un vast program de dezafectare a centralelor nucleare insistând, în schimb, pe energia regenerabilă. Însă până când va ajunge la o capacitate de producţie suficientă, va utiliza combustibili fosili precum cărbune şi gaze naturale pentru acoperirea consumului. În aceste condiţii, companii precum E.ON au forţat Gazprom să renegocieze contractele pe termen lung, preferate de grupul rus. Circa 50% din consumul de gaze al Germaniei este asigurat de importurile din Rusia.
Analiştii Credit Suisse estimează că exporturile de gaze naturale ale Gazprom către Europa de anul acesta ar putea fi cu 18% mai reduse decât în 2007, când au ajuns la un nivel record.
Gazprom, atacat de acasă
Statutul Gazprom de monopol al exporturilor pare că este subminat chiar din Rusia. Novatek, compania care are ca acţionar majoritar pe Gennadz Timcenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a semnat recent un contract pe zece ani prin care furnizează gaze naturale companiei germane de utilităţi EnBW.
Novatek progresează cu un proiect de gaze naturale lichefiate din Arctica "binecuvântat" de guvern în timp ce Gazprom a renunţat săptămâna trecută la un proiect masiv, tot de gaze naturale lichefiate, din Marea Barents, aparent deoarece nu a reuşit să obţină scutiri fiscale din partea Kremlinului.
Gazprom ar putea fi amendat de CE cu peste 10 miliarde de euro dacă se dovedeşte că a încălcat legislaţia antitrust europeană, suma fiind apropiată de profitul de aproape 9 miliarde de euro obţinut de grup în primul trimestru, potrivit Ria Novosti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
