Băncile greceşti ar avea nevoie de ajutor extern de 259 miliarde euro, mai mare decât PIB-ult ţării, dacă statul este exclus din zona euro, estimează Open Europe, un think tank cu bazele în Marea Britanie. Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) plasează la peste 30% probabilitatea ca Grecia să nu rămână în uniunea monetară după alegerile din 17 iunie.
"Considerăm că alte naţiuni suverane nu vor urma exemplul Greciei după ce văd dificultăţile economice cu care s-ar confrunta Grecia după excluderea din zona euro şi întârzierea efectelor pozitive ale devalorizării monedei naţionale", se arată într-un raport al S&P.
Potrivit Open Europe, scenariul cu cele mai multe şanse (60%) este ca Grecia să menţină direcţia actuală, ajungând la un compromis cu liderii zonei euro. Această variantă ar presupune ca ţintele de deficit bugetar să fie amânate, accentul pus pe creştere economică şi reducerea dobânzilor la creditare şi extinderea termenului de rambursare către Fondul Monetar Internaţional. Avantajele unui astfel de scenariu ar proveni din faptul că autorităţile elene evită ieşirea din zona euro urmată de un faliment imediat şi respectă voinţa democratică a grecilor. În plus, abordarea ar oferi timp sectorului bancar să se replieze şi să se pregătească pentru un viitor "grexit".
Printre dezavantaje se numără faptul că un asemenea compromis ar fi o soluţie temporară, în timp ce abordarea generală vizavi de situaţia Greciei rămâne defectuoasă. Banii contribuabililor eleni ar fi şi mai mult solicitaţi pentru a finanţa funcţionarea ţării, iar posibilitatea falimentului nu e eliminată.
Grecii vor vota pe 17 iunie într-o a doua rundă de alegeri legislative după ce prima, din 6 mai, nu i-a permis niciunuia dintre partide să formeze o majoritate solidă în parlament necesară alcătuirii guvernului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
