♦ Pentru a-i ajuta pe consumatori, unele guverne au aplicat măsuri menite să ieftinească alimentele sau să încetinească şi chiar să oprească scumpirile: plafonarea preţurilor, reducerea sau eliminarea TVA, promoţii obligatorii în magazine şi, în cazul Ungariei, un mecanism de monitorizare a preţurilor.
Inflaţia alimentară, unul dintre cele mai persistente aspecte ale valului de scumpiri care a lovit Europa, este mai problematică în Europa de Est şi în economiile sărace din zona euro, unde populaţia îşi cheltuie o parte mai mare din venituri pe mâncare. Iar acolo veniturile sunt mai mici.
Pentru a-i ajuta pe consumatori, unele guverne au aplicat măsuri menite să ieftinească alimentele sau să încetinească şi chiar să oprească scumpirile: plafonarea preţurilor, reducerea sau eliminarea TVA, promoţii obligatorii în magazine şi, în cazul Ungariei, un mecanism de monitorizare a preţurilor. O parte din aceste măsuri vor rămâne în funcţiune încă mult timp, deşi inflaţia pare să fi trecut de punctul de vârf şi încetineşte.
Guvernul polonez a ales să protejeze consumatorii de inflaţia alimentară reducând la zero TVA la produsele la care taxa era de 5% - carne, peşte, lactate, legume, fructe, produse din cereale şi unele băuturi - pe 1 februarie 2022, cu gândul ca taxa pe consum să fie reintrodusă la începutul lunii viitoare.
Cum inflaţia la mâncare nu încetineşte decât lent, ajungând la 19% în luna mai, TVA zero va fi menţinută până la sfârşitul acestui an, după cum a anunţat premierul Mateusz Morawiecki pe Facebook. „Reducem taxele ori de câte ori este posibil pentru ca familiile poloneze să plătească cât mai puţin posibil. Nu lăsăm pe nimeni în urmă“, a scris politicianul. TVA redusă face parte dintr-o serie de pachete mai cuprinzătoare de măsuri contra inflaţiei, numite scuturi antiinflaţie, care acoperă combustibilii, energia şi alimentele. Cu toate acestea, Polonia are una dintre cele mai mari inflaţii din UE.
O altă ţară care a recurs la eliminarea TVA aplicată alimentelor este Spania. Pe 1 ianuarie taxa pentru pâine, brânză, lapte, fruncte şi produse din cereale a fost redusă de la 4% la zero. Planul iniţial prevedea ca măsura să fie retrasă pe 30 iunie sau când rata inflaţiei generale scade sub 5,5%.
Spania este unul dintre principalii producători şi exportatori de alimente din UE şi nu se confruntă cu inflaţiile ameţitoare din restul Europei. Aceasta pentru că s-a protejat din timp de creşterea preţurilor gazelor naturale pe pieţele internaţionale.
Însă seceta a lovit agricultura şi producţia de alimente. Preţurile din sector au crescut semnificativ şi acolo. Inflaţia alimentară s-a situat în luna mai la 12%, comparativ cu 13% cu o lună mai devreme, cu toate că la inflaţie generală Spania înregistrează cea mai rapidă retragere din Uniune.
Carnea de porc s-a scumpit cu 16% faţă de luna mai a anului trecut. Laptele este cu 23% mai scump. În aceste condiţii, guvernul a decis recent să nu readucă TVA la 4% până când preţurile nu ajung la niveluri „mai normale“. Retragerea TVA la unele alimente a costat până acum executivul 254 de milioane de euro, a spus vicepremierul Nadia Calvióo, pachetul antiinflaţie aprobat în decembrie fiind evaluat la zece miliarde de euro. Măsura, cel mai probabil, nu va fi extinsă la alimente precum peştele, spun analiştii locali.
Dintre ţările est-europene, Ungaria a experimentat cel mai mult cu iniţiativele anti-inflaţie pentru consumatori. Efectul, o inflaţie alimentară de „doar“ 33,5% în luna mai.
Cea mai controversată este plafonarea preţurilor unor produse alimentare de bază care pot fi considerate mai degrabă ingrediente şi ale carburanţilor. Plafoanele pentru motorină şi benzină au fost retrase la începutul iernii deoarece cauzau penurii.
Cele pentru alimente de bază – picioare de porc, ulei de gătit, făină, zahăr, carne de pui, lapte (pe 30 septembrie 2022 pe listă au fost adăugate ouă şi cartofi) – au fost introduse în octombrie 2021 şi vor fi păstrate doar până pe 1 august. În acea lună, conform prognozelor guvernului maghiar, inflaţia generală ar trebui să încetinească la 15%.
În schimb, executivul a decis să majoreze de la 10% la 15% rata de discount la produsele ce intră în cadrul promoţiilor la care sunt obligaţi retailerii mari, o nouă măsură neortodoxă care are ca scop micşorarea poverii preţurilor care apasă pe consumatorul de rând. În aceste promoţii intră 20 de produse, inclusiv cele la care până pe 1 august preţurile au fost îngheţate.
Retailerii de alimente trebuie să aleagă în fiecare lună câte un produs din fiecare categorie şi să îl vândă cu cel puţin 15% mai ieftin decât cel mai mic preţ din ultimele 30 de zile. Va fi responsabilitatea retailerului să promoveze promoţiile către cumpărători.
De asemenea, de la 1 iulie va fi introdus un sistem online de monitorizare a preţurilor la lapte, smântână. iaurt, brânză, margarină, unt, ouă, picioare de porc, carne de pui, piept de curcan, untură, cârnaţi, diverse mezeluri, fructe, legume, pâne, paste făinoase, făină, zahăr şi ulei de gătit.
Descrierea alimentelor este prevăzută într-un act normativ, iar pentru fiecare categorie de produse inclusă acolo comerciantul este obligat să furnizeze date ca preţul curent, în funcţie de modalitatea de vânzare, în fiecare magazin. Pe lângă preţul curent, comerciantul trebuie să furnizeze şi preţul anterior. Sistemul de monitorizare acoperă 62 de produse. Ca un bonus pentru consumatori, aceştia vor putea din iulie să scoată bani de pe card de la casele de marcat din magazine. Este vorba de suma de 40.000 de forinţi (110 euro) ce poate fi retrasă fără costuri de două ori pe lună.
