Europa mai are o săptămână la dispoziţie pentru a-şi rezolva problemele, însă una dintre măsurile pe care mizează politicienii europeni - recapitalizarea sectorului bancar - este "subminată" de acţionarii creditorilor care nu vor să vină cu bani de acasă pentru a întări băncile. În aceste condiţii, statele vor fi nevoite să intervină şi să pompeze sute de miliarde de euro din banii contribuabililor, într-o perioadă în care protestele cauzate de problemele economice se înmulţesc.
Miniştrii de finanţe şi bancherii centrali din cele mai importante economii ale lumii (G20) cer Europei să vină cât mai repede cu o soluţie pentru criza datoriilor suverane pentru că aceasta aduce riscuri semnificative pentru economia mondială, scrie The Wall Street Journal.
Ţările G20 sprijină strategia Europei de a contracara criza datoriilor şi îi "somează" pe conducătorii europeni ca, până la summitul UE care va avea loc pe 23 octombrie, să pună la punct un plan cuprinzător menit să stopeze turbulenţele de pe pieţele financiare şi să protejeze băncile. Strategia europeană, care nu a fost făcută încă publică, ar putea include reducerea valorii obligaţiunilor greceşti cu 50%, susţinerea băncilor cu expunere mare pe datoria Greciei şi suplimentarea resurselor noului mecanism european de stabilitate financiară (EFSF), conform Bloomberg.
Pe de altă parte, unul din guvernatorii Băncii Centrale Europene (BCE), Juergen Stark, a propus crearea unui Oficiu European pentru Buget pentru a "monitoriza modificările de buget şi execuţia bugetară" ale membrilor zonei euro.
În timpul summit-ului G20 de la Paris au avut loc mişcări ample de protest în multe oraşe ale lumii, de la Tokio, Seul şi Sydney până la New York.
Ce se poate întâmpla dacă nu se găseşte rapid un remediu
"Falimente în cascadă, bănci în insolvenţă şi riscuri catastrofale" ameninţă economia mondială dacă Europa nu îşi rezolvă criza datoriilor de stat, apreciază şeful Trezoreriei americane Timothy Geithner, invocând evenimentele care au urmat după falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers.
Liderii europeni trebuie să găsească o soluţie pentru criză în condiţiile în care dizolvarea monedei unice europene ar însemna o repetare a Marii Depresiuni din perioada interbelică, potrivit economiştilor băncii britanice HSBC Stephen King şi Janet Henry.
Dispariţia euro ar ameninţa sistemul financiar al regiunii, iar băncile ar fi nevoite să lămurească situaţia multor active şi pasive deţinute peste hotare. Reintroducerea monedelor naţionale şi ambiguităţile legislative ar tulbura pieţele, iar naţiunile periferice ar suferi de hiperinflaţie din cauza aprecierii monedelor, în timp ce economiile dezvoltate ar fi lovite de creşterea ratelor de schimb.
"Lehman a făcut mult rău economiei mondiale şi pieţelor financiare, dar orice scenariu am lua în considerare, o destrămare a zonei euro ar fi mult mai gravă", consideră cei doi analişti englezi.
S-au evaporat 13.000 mld. dolari
De altfel, problemele Europei sunt deja responsabile pentru evaporarea a 13.000 mld. dolari (9.300 mld. euro) de pe pieţele de capital de la 1 iulie, potrivit estimărilor consultanţilor financiari de la Barclays Capital.
Dacă Grecia ar renunţa la euro pentru a recâştiga controlul asupra cursului de schimb şi a ratelor dobânzii, noua ei monedă ar cădea cu 60%, iar dobânzile ar creşte cu cel puţin 7%, afectând bilanţurile băncilor şi companiilor, potrivit unui studiu al economiştilor băncii elveţiene UBS.
Ieşirea din UE ar determina o înjumătăţire a comerţului chiar dacă se ia în calcul deprecierea monedei naţionale. Costul pentru populaţie ar fi de 11.500 euro per capita în primul an de la renunţarea la euro şi de 4.000 euro în următorii ani, conform calculelor UBS.
Băncile greceşti, în frunte cu National Bank of Greece, deţin obligaţiuni elene de aproximativ 40 mld. euro, aproape o treime din total, acestea fiind cele mai predispuse la faliment în situaţia unui default al Greciei.
Totodată, dacă Germania, cea mai mare economie a regiunii, ar renunţa la euro, noua sa monedă s-ar aprecia cu 40%, iar rata dobânzii cu 2%.
Băncile ar avea nevoie de recapitalizare, iar comerţul ar scădea cu 20%. Fiecare cetăţean german ar pierde 8.000 de euro în primul an, potrivit estimărilor UBS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
