Agenţia americană de rating Standard&Poor's (S&P) aredus calificativul de credit al Irlandei cu o treaptă, de la AA laAA-, cel mai slab rating de după 1995, scrie BBC News.
Principalul motiv al retrogradării, potrivit S&P, este acela căsituaţia finanţelor publice s-ar putea înrăutăţi. Acestea vor fiafectate şi mai mult de costurile tot mai mari pe care statultrebuie să le suporte pentru a susţine sectorul bancar al ţării,care se confruntă cu probleme.
Agenţia estimează că guvernul irlandez va cheltui 90 miliarde deeuro pentru a ajuta băncile, cu 10 miliarde de euro mai mult decâtse estimase anterior.
Propria agenţie a ţării a caracterizat analiza drept "lipsită defundamente", arătând că perspectiva S&P ia în calcul unscenariu "extrem de pesimist" al costurilor de recapitalizare abăncilor.
Irlanda şi Grecia sunt cele mai riscante
Temerile referitoare la costurile finale pe care le presupune"curăţarea" bilanţurilor băncilor de credite neperformante auadus Irlanda înapoi în centrul crizei datoriilor din Europa, ţarafiind considerată a doua cea mai riscantă din zona euro dupăGrecia, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.
Prima pe care investitorii o cer pentru a deţine obligaţiuniirlandeze pe 10 ani în detrimentul bundurilor germane consideratemai sigure a crescut constant în ultimele săptămâni, menţinându-sela un nivel ridicat. Ieri marja a fost de 327 puncte bază, după ceatinsese 330 puncte marţi, cel mai ridicat nivel de la declanşareacrizei din Grecia în mai.
Brenda Kelly, analist în cadrul CMC Markets, a declarat că seaşteaptă la o creştere a costurilor de finanţare pentru Irlanda înurma deciziei S&P. Deşi statul şi-a atins practic ţinta de 20miliarde de euro legată de vânzările de titluri pe termen lung peacest an, decizia S&P ar putea îngreuna eforturile băncilorţării de a prelungi maturitatea finanţărilor proprii în ultimaparte a anului şi de a se desprinde de garanţiile de stat ataşateobligaţiunilor lor.
Agenţiile de evaluare financiară au redus constant ratingul decredit al Irlandei, S&P situându-se la acelaşi nivel cu Fitchdin punctul de vedere al ratingului acordat ţării şi cu un punctsub cel al Moody's.
S&P anticipează acum că datoria netă guvernamentală a Irlandeiva urca până la 113% din PIB în 2010.
Aceasta ar reprezenta o creştere substanţială faţă de nivelul de64% înregistrat anul trecut. De asemenea, nivelul ar fi cel mairidicat din zona euro şi cu mult peste proiecţiile agenţieireferitoare la datoriile Spaniei (65%) şi Belgiei (98%).
Viitorul nu sună bine
Perspectiva S&P este una negativă, sugerând că ratingul ţăriiar putea suferi o nouă retrogradare în cazul în care costurilesusţinerii băncilor vor creşte sau procesul de redresare economicăva încetini, a avertizat S&P.
Un rating mai scăzut ar duce la o majorare a costurilor definanţare de pe pieţe pentru guvern.
Economia irlandeză a fost profund afectată de recesiunea generatăde criza financiară mondială şi de colapsul pieţeiimobiliare.
În acest context, băncile ţării au avut nevoie de injecţii masivede capital din partea guvernului.
Situaţia s-a repercutat negativ şi asupra populaţiei, astfel, rataşomajului a crescut continuu atingând un nivel de 13,3%.
Deficitul bugetar al Irlandei a urcat puternic la 14% din PIB, celmai ridicat din Europa anul trecut, pe fondul costurilor marilegate de susţinerea creditorului naţionalizat Anglo Irish.Gaura bugetară ar putea creşte în continuare în cazul în careautorităţile de la Dublin vor injecta încă 10,05 miliarde de euroîn sistemul bancar.
Guvernatorul băncii centrale irlandeze declara săptămâna trecută căfactura finală pentru Anglo ar putea ajunge între 22 şi 25 miliardede euro, dar că aceasta nu va urca datoriile până la un nivel ce nupoate fi controlat.
Un purtător de cuvânt al ministerului de finanţe a declarat căIrlanda intenţionează în continuare să-şi aducă deficitulbugetar sub limita de 3% din PIB impusă de UE până în anul2014.
În pofida faptului că statul a adoptat măsuri de austeritate,persistă temerile potrivit cărora Irlanda s-ar putea transforma înurmătoarea Grecie în condiţiile în care criza fiscală a zonei eurocontinuă, iar una dintre cele mai mari bănci ale ţării a solicitatsprijin suplimentar guvernului. Irlanda a majorat deja taxele şi aredus cheltuielile anul trecut, declarând că intenţionează săincludă noi reduceri de cheltuieli în bugetul pe 2011.
Irlanda a ieşit din recesiune în primul trimestru al acestui an, cuo creştere de 2,7% a PIB faţă de perioada octombrie-decembrie 2009,însă an la an economia s-a contractat cu 0,6%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
