Multe s-au schimbat de atunci, scrie CNBC. Suedia şi Danemarca, considerate două dintre cele mai liberale ţări din lume, reintroduc controalele la graniţe ca reacţie la valul de migranţi care iau cu asalt Uniunea Europeană.
Decizia este considerată un semn al începutului sfârşitului spaţiului Schengen. La sfârşitul anului 2015, premierul ungar Viktor Organ, ignorând acuzaţii de xenofobie, a cerut ridicarea unui gard la graniţe în faţa valului de migranţi. Deşi mişcarea lui Orban a fost condamnată la scară largă, şi alte ţări din UE au luat o decizie similară de atunci şi au reintrodus controalele. Deşi nu este pentru prima dată când graniţele sunt temporar închise, criza refugiaţilor, care devine din ce în ce mai acută, combinată cu temeri ridicate privind securitatea, duce deja la o înăsprire a regulilor actuale.
Comisia Europeană a propus introducerea de controale pentru cetăţenii UE care sosesc şi pleacă din zona de liberă circulaţie. Blocul intenţionează de asemenea să creeze o nouă autoritate de control al graniţelor sale externe cu un mandat mai puternic decât au echipele actuale.
Sfârşitul spaţiului Schengen ar avea consecinţe economice serioase. Potrivit institutului Brueghel, aproape 1,7 milioane de rezidenţi din ţările Schengen au trecut graniţele pentru a merge la muncă.
Cozile mai mari la punctele de control al graniţelor ar afecta libera circulaţie a bunurilor în interiorul blocului.
Însă sfârşitul zonei de liberă circulaţie ar avea o consecinţă mult mai gravă: „Riscul pe termen mai lung este ca Europa să-şi piardă credibilitatea în faţa investitorilor“, spune Carsten Nickel, vicepreşedinte al Teneo Intelligence.
Au fost făcute paralele cu criza datoriilor suverane care a cuprins zona euro în 2009-10 şi de pe urma căreia multe ţări membre ale zonei euro încă au de suferit. Autorităţile europene şi-au menţinut determinarea de a susţine moneda euro chiar în faţa datoriilor uriaşe şi a divergenţei de opinie privitoare la modul de soluţionare a crizei.
„În cazul acelei crize, am avut o instituţie cu adevărat supranaţională: Banca Centrală Europeană. În cazul Schengen, nu avem niciun echivalent“, remarcă Nickel.
Este posibil să mai treacă o vară în care valul de migranţi şi victime să crească înainte ca o soluţie reală să fie găsită. Nickel crede că liderii vor acţiona cu adevărat atunci când presiunile vor creşte puternic, exact cum s-a întâmplat în cazul crizei datoriilor din zona euro.
