Guvernele europene îşi cresc cheltuielile pentru a proteja gospodăriile de scumpirea fără precedent a energiei pe fondul războiului economic al Rusiei, însă această creştere survine în contextul unor costuri de finanţare din ce în ce mai mari şi al intensificării temerilor investitorilor cu privire la datoriile suverane în ascensiune puternică din unele ţări, notează The Wall Street Journal.
Până acum, cele mai mari cinci economii ale Uniunii Europene au anunţat susţinere pentru gospodării şi ajutor mai puţin costisitor pentru companii în valoare totală de 203 miliarde de euro.
Măsurile ar putea preîntâmpina alunecarea a milioane de oameni în sărăcie şi intrarea în faliment a mii de companii, diminuând impactul crizei asupra economiei. Unele măsuri, cum ar fi plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, ar putea ajuta de asemenea băncile centrale în lupta lor împotriva inflaţiei.
Acestea vin însă şi cu riscuri: dacă îi vor descuraja pe beneficiari de la a-şi reduce consumul de gaze, acest lucru ar putea duce la penurii de acest combustibil către sfârşitul iernii. Iar deşi măsurile respective nu sunt la nivelul bailouturilor lansate în ultimii doi ani în contextul pandemiei, acestea sporesc datoriile guvernamentale într-o perioadă când investorii cer dobânzi mai mari pentru finanţarea deficitelor bugetare deja umflate de cheltuielile din perioada pandemiei.
O parte din susţinere vine sub forma unor plafonări ale preţurilor energiei, sau reduceri ale taxelor pe energie, despre care economiştii spun că ar putea încuraja un consum mai mare de gaze şi energie, ducând la penurii şi raţionalizări sau întreruperi de electricitate.
Benjamin Moll, profesor de economie la London School of Economics, arată că susţinerea oferită gospodăriilor aflate sub presiune ar trebui să vină în feluri care nu sunt direct legate de consumul de gaze.
O analiză recentă a think tank-ului Bruegel arată că deşi preţurile wholesale la energie au fost în primul semestru al acestui an de aproximativ 10 ori peste nivelul mediu, consumul gospodăriilor din UE a scăzut cu doar 7%, în mare parte din cauza plafonării preţurilor.
Până acum, economiştii UBS estimează costul total al pachetelor de susţinere lansate de Germania la 2,7% din producţia economică anuală. În cazul Franţei, plafonările de preţuri şi granturile către gospodăriile vulnerabile reprezintă deocamdată aproximativ 1,8% din PIB, estimează UBS, în timp ce în Italia costul măsurilor similar este estimat la 2,4% din PIB şi în Spania la 1,25% din PIB.
Şi totuşi, investitorii în obligaţiuni se pregătesc pentru o creştere puternică a cheltuielilor guvernamentale, aceste aşteptări contribuind la o majorare a costurilor de finanţare pentru guverne la nivelul întregii Europe.
Nu există semne pe piaţă că investitorii ar începe să pună sub semnul întrebării capacitatea guvernelor de a-şi plăti datoriile. Cu excepţia cazului Marii Britanii.
