Autoritatile de la Bruxelles se pregatesc sa introduca o baza fiscala comuna pentru companiile din Europa, insa inca nu este clar cate companii vor fi de acord cu noile planuri.
Conform unor propuneri ce se afla in curs de finalizare de catre Comisia Europeana, companiile cu operatiuni in Europa vor fi supuse unui set unic, comun, de taxe, relateaza Financial Times.
Planurile legate de crearea unei baze fiscale comune pentru companiile ce opereaza in interiorul Uniunii Europene se vor materializa pana la sfarsitul acestui an, arata Laszlo Kovacs, comisar european pe probleme fiscale.
Kovacs spune ca firmele "sprijina cu fermitate" aceste planuri, care, spune el, vor spori gradul de transparenta si vor reduce nivelul de birocratie de care se lovesc companiile cu operatiuni in Europa. Dupa aceea, urmeaza a fi elaborata, in detaliu, respectiva baza fiscala comuna, Kovacs intentionand sa refaca harta fiscala din domeniul corporatist inainte de sfarsitul mandatului sau, in 2009.
Complexitatea acestei intreprinderi a fost evidentiata de Charlie McCreeby, comisarul UE pe probleme de afaceri interne, care se intreaba cat de curand poate fi dusa la bun sfarsit aceasta misiune.
Kovacs arata ca 20 din cele 25 de tari membre ale UE sprijina aceasta idee, in timp ce Marea Britanie, Republica Ceha, Slovacia si Estonia se opun.
"Actualul sistem reprezinta o mare povara administrativa pe umerii companiilor", sustine Kovacs.
De asemenea, comisarul european considera ca in urma aplicarii unui set comun de taxe in domeniul corporatist va spori si competitivitatea in Europa, companiile fiind capabile sa compare foarte usor "poverile" fiscale impuse de diferite tari.
Totusi, el respinge ideea de a folosi aceasta baza fiscala comuna drept metoda indirecta de introducere a unei rate minime de impozitare a companiilor in Europa, o idee sustinuta de francezi.
Gerhard Schršder, fostul cancelar german, a sustinut si el ideea armonizarii ratelor, insa entuziasmul germanilor relativ la aceasta idee a mai scazut. Totusi, Germania, ca si alte tari din Europa de Vest, s-ar putea bucura de o transparenta sporita in urma introducerii unei baze fiscale unice.
De exemplu, desi impune taxe mai mici asupra companiilor decat Germania, Polonia are o baza fiscala mai larga, astfel incat diferenta dintre volumul general al taxelor impuse asupra companiilor in cele doua tari este mai mica decat o sugereaza cifrele.
Ideea sporirii competitivitatii fiscale in UE a aparut dupa 18 luni de dezbateri in Europa de Vest, "vechile" membre ale UE incercand sa se adapteze extinderii UE din mai 1994 si sa faca fata competitiei venite din partea tarilor est-europene, cu taxe mai mici.
Reactia initiala a Frantei si Germaniei a fost de a incerca sa oblige cele opt noi membre din fostul bloc comunist sa-si majoreze ratele taxelor impuse asupra companiilor, pentru a le impiedica sa atraga afaceri printr-un "dumping fiscal" incorect.
Jacques Chirac, presedintele Frantei si Gerhard Schršder au amenintat tarile cu taxe scazute ca nu vor mai beneficia de sume la fel de mari din partea UE daca nu-si vor majora ratele. Totusi, amenintarile de acest gen nu au avut nici un efect. Esuand in incercarea de a obliga tarile est-europene sa-si majoreze taxele, tarile vest-europene au decis ca ar putea incerca sa copieze regimul de flat tax, cota unica, aplicat in unele din noile membre. Totusi, problemele de ordin tehnic si politic legate de aplicarea acestui tip de regim in cadrul economiilor mature din Europa Occidentala au devenit evidente destul de curand.
Pana cand Kovacs va elabora detaliile tehnice legate de introducerea unei baze fiscale comune in sectorul corporatist european, nu va fi clar cate tari vor dori sa adopte aceasta schema.
Dorinta guvernelor de a impulsiona cresterea economica si de a atrage investitii a rezultat deja intr-un val de reduceri de taxe pe intreg continentul in ultimii opt ani.
Integrarea a noi zece state in cadrul UE, toate cu rate foarte scazute ale taxelor impuse companiilor, anul trecut a intensificat presiunile asupra membrelor mai vechi. Tarile cu taxe reduse in acest sector sustin ca este sanatos ca guvernele sa concureze intre ele pentru atragerea de investitii prin oferirea de rate scazute ale impozitelor aplicate firmelor.
Studii recente indica faptul ca taxele capata o importanta din ce in ce mai mare in raport cu alti factori cum ar fi infrastructura, stabilitatea politica si forta de lucru, in cadrul deciziilor luate de companii.
Problema regimului fiscal conteaza foarte mult in cadrul deciziilor companiilor cu privire la localizare. Marilor companii li se cere din ce in ce mai frecvent sa demonstreze ca schimbarea locatiei nu a fost motivata de regimul fiscal. "Daca sunt prea agresive in ceea ce priveste planningul fiscal, aceasta le-ar putea afecta reputatia. Marile companii sunt din ce in ce mai atente cu privire la riscuri", spune Jeffrey Owens, director de strategie fiscala in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Solutia de compromis adoptata de Austria in acest an intre taxe corporatiste relativ ridicate menite a mentine veniturile statului la un nivel ridicat si impozite mai scazute menite a incuraja investitiile a reprezentat o lectie pentru Uniunea Europeana.
Prinsa intre Germania, cu rate mari, si tarile cu taxe scazute din Europa de Est si Centrala, Austria avea de rezolvat o dilema. In mod traditional, ratele mai scazute comparativ cu cele din Germania si o piata mai flexibila a muncii o ajutau sa atraga investitii. Insa amenintarea venita din partea noilor membre ale UE, toate cu taxe corporatiste considerabil mai scazute, au determinat Austria sa actioneze. Din ianuarie 2005, taxele corporatiste au fost reduse pana la 25% de la 34%. Guvernul a adoptat si alte masuri pentru a spori atractivitatea tarii. Facilitatile considerabile oferite pentru cercetare au reprezentat numai o parte din noul pachet de reforme fiscale. Modificarile de ordin fiscal faceau parte din strategia guvernului si a agentiei de promovare a investitiilor de valorificare a locatiei favorabile a Austriei.
Strategia includea doua elemente, unul de factori "soft", cum ar fi o forta de munca inalt calificata, un sistem legal de incredere, o infrastructura solida. In al doilea rand, veneau factorii "hard", si anume taxele mai scazute.
Guvernul a realizat faptul ca nu poate reduce taxele corporatiste pana la nivelul celor din tarile vecine, est-europene, din cauza constrangerilor bugetare si a contextului politic. Totusi, ministrii au argumentat ca o combinatie de ample reduceri de taxe si alte avantaje, cum ar fi cel de ordin geografic, ar putea plasa tara intr-o pozitie confortabila, in special cu privire la marile multinationale ce ar dori sa-si mute sediul catre est. Iar, desi deficitul s-a deteriorat in acest an, acesta ramane in limita de 3% impusa de UE.
In Estonia, sistemul fiscal radical alimenteaza o crestere ce rivalizeaza cu cea a celor mai mari economii asiatice. Sistemul Estoniei combina o rata unica a impozitului pe venit cu o taxa corporatista a carei plata poate fi amanata in intregime atata timp cat profiturile sunt reinvestite. Ambele rate se situeaza in prezent la nivelul de 24%.
In Finlanda, impozitele pe venit sunt supuse unui regim progresiv, ajungand chiar si pana la 60%, in timp ce taxa corporatista este de 26%. Atrase de sistemul mai simplu si mai relaxat de taxe din Estonia, din ce in ce mai multe companii si mai multi investitori din Finlanda se indreapa catre aceasta tara.
Joackim Helenius, un om de afaceri finlandez, rezuma situatia: "De ce sa-ti mentii sediul in Helsinki daca iti poti transfera operatiunile in Tallinn, de unde iti poti deservi baza de clienti la fel de usor, insa mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor?".
Oficialii estonieni raman la fel de increzatori in sistemul cotei unice. "Sistemul este foarte simplu, usor de administrat si transparent". Presiunile de ordin competitiv
s-ar putea intensifica, guvernul Estoniei intentionand sa reduca ambele taxe, pe venit si corporatista, cu 4 puncte procentuale, pana la 20% in urmatorii patru ani.
Reducerea taxelor elibereaza fonduri care pot fi cheltuite pe bunuri de larg consum, pot fi constituite in investitii sau noi locuri de munca. In plus, o cota unica atrage investitii straine pentru ca sistemul este mai usor de inteles de catre companiile straine. Estonia a fost prima care a adoptat acest sistem. Anul trecut, aceasta a fost urmata de Slovacia. Romania a adoptat acest sistem in acest an.
Reducerea taxelor elibereaza fonduri care pot fi cheltuite pe bunuri de larg consum, pot fi constituite in investitii sau noi locuri de munca. In plus, o cota unica atrage investitii straine pentru ca sistemul este mai usor de inteles de catre companiile straine. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
