Dominaţia în creştere a Chinei în domeniul producţiei şi lanţului de aprovizionare cu materii prime pentru baterii şi pământuri rare reprezintă o ameninţare constantă pentru Europa, făcând continentul masiv dependent de această ţară. În acelaşi timp, invadarea Ucrainei de către Rusia i-a făcut pe strategii europeni să realizeze cât de dependent a fost blocul de Moscova pentru energie şi i-a determinat să pornească într-o cursă pentru furnizori mai diverşi.
Ca parte a eforturilor de reducere a dependenţei de China, Critical Raw Materials Act al UE a stabilit ţinte pentru dezvoltarea de surse alternative. UE a semnat parteneriate cu ţări ca Kazahstanul, Canada, Namibia şi Ucraina, anunţând că acorduri sunt iminente cu Argentina şi Chile.
UE şi-a deschis primul Birou Arctic în Nuuk, capitala Groenlandei, la sfârşitul săptămânii trecute. „Acest birou reprezintă începutul unei noi ere de parteneriat“, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a vizitat insula pentru a-i câştiga favorurile în detrimentul altor mari puteri care concurează pentru avuţia sa minerală, scrie EUobserver.
Teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda va juca un rol crucial în susţinerea tranziţiei verzi a UE ca sursă de materiale folosite în orice, de la maşini electrice, la parcuri eoliene offshore, notează Bloomberg.
Potrivit lui Tomas Baert, consilier special al preşedintei Comisiei, Groenlanda deţine multe dintre materiile prime de care blocul are nevoie pentru tranziţia sa verde. „A avea parteneri care pot procesa, produce, extrage aceste materii prime esenţiale este vital“, a declarat acesta pentru The Guardian.
La finalul anului 2022, cu ocazia COP27 din Egipt, Ursula von der Leyen şi premierul Kazahstanului Alikhan Smailov au semnat un memorandum de înţelegere pentru crearea unui parteneriat între UE şi Kazahstan. Acordul este menit să asigure dezvoltarea unei aprovizionări sigure şi sustenabile cu materii prime şi materii rafinate, să impulsioneze transformarea verde a economiilor ambelor părţi.
Ţara produce şi procesează 19 tipuri de materii prime incluse pe lista de materii prime vitale pentru UE. Lista a fost updatată de bloc în 2023 şi include 34 de astfel de materii.
De asemenea, guvernul Serbiei şi Comisia Europeană au semnat în toamna anului trecut o scrisoare de intenţie pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru baterii şi materii prime vitale, printre care litiul.
În primăvara aceluiaşi an, oficialii UE au anunţat că poartă negocieri cu Republica Congo, o sursă majoră de minerale pentru baterii, şi că are în vedere să lanseze discuţii similare şi cu alte ţări africane pentru a-şi întări aprovizionarea cu materii prime vitale, potrivit Reuters.
În februarie acest an, Comisia Europeană a încheiat un memorandum de înţelegere cu Rwanda.
Un acord de cooperare în domeniul materiilor prime vitale a fost încheiat de Comisie şi cu Argentina, în vara anului trecut. Acordul are drept obiectiv asigurarea unei aprovizionări „sigure şi sustenabile“ cu materii prime necesare pentru tranziţia energetică.
Şi Australia a anunţat că vrea investiţii europene în sectorul materiilor prime, dar urmăreşte mai întâi încheierea unui acord de comerţ liber. În martie 2023, Ursula von der Leyen şi preşedintele american Joe Biden şi-au anunţat intenţia de a încheia un acord în acelaşi domeniu.
În ceea ce priveşte gazele, Norvegia şi SUA au reprezentat cei mai importanţi furnizori ai Europei în 2023. Norvegia a asigurat aproape 30% din importurile totale de gaze.
