Crizele valutare care au urmat experimentelor monetare de mii de miliarde de dolari pe care cea mai puternică bancă centrală din lume, Rezerva Federală americană (Fed), le-a făcut pentru a scoate din criză cea mai mare economie a lumii au demonstrat cât de vulnerabile şi nepregătite sunt economiile emergente pentru fluctuaţiile de capital.
Acum, ieşirile de capital din lumea emergentă au ajuns la cel mai ridicat nivel de după apogeul crizei financiare globale, atrage atenţia Financial Times într-o analiză intitulată „Pieţele emergente: Marea destrămare“. Unul din pericolele majore care derivă din această situaţie este implozia economiilor sub povara datoriilor.
Epuizaţi de recesiune, de zece ani de inflaţie ridicată, de o criză financiară şi de raţionalizarea sistribuţiei apei, mai mult de un milion de brazilieni au ieşit în stradă luna trecută pentru a protesta contra corupţiei şi neputinţei guvernului. În China, creşterea economică încetineşte pe măsură ce preţurile activelor imobiliare scad, împingând peste 1.000 de mine de minereu de fier către colaps financiar. Între timp, cetăţenii „patrioţi“ ai Rusiei îşi retrag banii din băncile ruseşti şi îşi transformă conturile în dolari.
Acestea sunt semne că se intensifică turbulenţele în marile economii emergente ale lumii. Însă şocurile lovesc şi economiile mai mici. Mai multe ţări africane subsahariene se confruntă cu scăderea dobânzilor şi umflarea datoriilor. Chiar şi petroeconomiile puternice din Golf au trecut într-o viteză inferioară afectate de înjumătăţirea preţului petrolului în ultimele şase luni.
Analiştii de la ING au calculat că în ultimul semestru al anului trecut cele mai mari 15 economii emergente s-au confruntat cu cele mai ample ieşiri nete de capital de după criza financiară globală în condiţiile în care întărirea dolarului american a sufocat monedele emergente, iar investitorii au devenit mai temători din cauza perspectivei ca Fed să înăsprească politica monetară.
În acelaşi timp, ieftinirea materiilor prime a încetinit ritmul de creştere al mai multor economii din lumea emergentă.
Unde durerea este mai mare
Aceste trenduri semnalează că în aceste state pieţele datoriilor, ajunse la dimensiuni fără precedent, vor începe să se „destrame“.
Durerea provocată de retragerile de capital depăşeşte sfera pieţelor financiare şi este simţită în economiile reale ale ţărilor vulnerabile şi de un număr tot mai mare de companii din lumea emergentă care sunt forţate să intre în incapacitate de plată.
„Anumite părţi ale lumii par foarte vulnerabile. Ţări precum Brazilia, Rusia, Columbia şi Malaezia, care se bazează masiv pe exporturile de materii prime, vor fi lovite şi mai violent, în timp ce ţările care s-au împrumutat excesiv precum Tailanda, China şi Turcia par, de asemenea, riscante“, apreciază Maarten-Jan Bakkum, analist la ING.
Analiştii de la CNN au explicat că ascensiunea rapidă a dolarului, cea mai puternică din ultimii 40 de ani, este dureroasă pentru multe economii, dar în special pentru cele emergente.
Investitorii au mizat doar 16 miliarde de dolari în acţiunile şi obligaţiunile de pe pieţele emergente în martie, în timp ce media de după 2010 este de 22 de miliarde de dolari pe lună, potrivit datelor Institutului pentru Finanţe Internaţionale. În ultimele 12 luni, dolarul s-a apreciat cu 60% faţă de rubla rusească, cu 43% în raport cu realul brazilian şi cu 19% faţă de lira turcească. Aprecierea medie în raport cu monedele celor mai multe economii emergente este de 8%. Creşterea dolarului este dureroasă pentru ţările şi companiile care au datorii denominate în americană deoarece rambursarea devine mai scumpă.
Turcia, Mexic şi Indonezia au peste 20% din datoriile guvernului denominate în monedă diferită de cea naţională. Pentru companiile listate, datoriile mai scumpe se traduc prin profituri mai mici şi scăderea valorii capitalizării.
Datoriile totale ale lumii emergente au crescut la 49.000 miliarde dolari la sfârşitul anului 2013, reprezentând 47% din creşterea datoriei globale începând cu 2007, potrivit unui studiu al McKinsey. Avansul este două ori mai rapid decât cel din perioada 2000-2007.
Cu unele dintre cele mai mari ieşiri de capital se confruntă ţări care au acumulat cel mai rapid datorii. Spre exemplu, datoria Coreei de Sud, ca procent din PIB, a explodat cu 45 de puncte procentuale între 2007 şi 2013. La China, Malaezia, Tailanda şi Taiwan creşterea a fost de 83, 49, 43 şi 16 puncte procentuale.
